Crestere sustenabila de 4% in Romania? Doar cu Regula lui ‘44

3 martie 2014 • General

Din ce in ce mai multe opinii converg catre ideea ca fara o revenire a economiei Romaniei la o crestere sustenabila in jurul potentialului de crestere economica de 4%, nu se poate vorbi nici de cresterea bunastarii populatiei, nici de sustenabilitatea sistemului si nici de convergenta reala catre blocul european.

Pentru a se realiza un asemenea deziderat este necesara implementarea unor masuri care sa ancoreze economia Romaniei de o maniera explicita si nu implicita.

Lasata libera probabil ca economia se poate ancora in scenariul dezirabil si implicit dar doar cu o probabilitate redusa.

Pentru a creste probabilitatea de crestere in jurul potentialului de 4% este necesara o abordare de tip Romania Stat Participativ si un set de Reguli numite Regula lui ’44.

România ar trebui să urmeze în urmatorii 3 -5 ani regula lui 44 care presupune o tinta pentru rata de inflatiei în jur de 4% si deficite în jur de 4%.

Mai explicit, inflatia ar trebui sa tinteasca un interval centrat pe 4% (+/-1%), deficitul bugetar sa se situeze în jur de 4% (+/-1%) iar deficitul de cont curent sa se plaseze în jur de 4% (+/-1%).

Acordurile internationale ale Romaniei permit incadrarea in aceste coridoare. Spre exemplificare deficitul bugetar de 3% plus exceptiile pentru investitii premise tarilor cu datoria sub 60% din PIB situeaza aceasta tinta in intervalul dat de Regula lui’44.

In mod implicit economia Romaniei a sugerat ca zona de confort, fara bruscari din partea politicilor economice de tipul celor care au distrus locuri de munca si au mentinut deficitul de cerere, este in intervalul dat de Regula lui ’44.

România este o țară cu economie în curs de dezvoltare a cărei politici economice ar trebui, ținând cont de realitățile interne si externe, să aibă ca si deziderat creșterea avuției si bunăstarea populației în condițiile asigurării viabilității instituțiilor. Procesul de convergenta reala nu poate fi realizat decât în măsura în care restricțiile nominale permit o astfel de evolutie.

Țintele impuse în ultima perioada si acceptate de autoritati au fost generate în alte conditii istorice si pentru alt gen de economii. Spre exemplificare, deficite sub 3% sunt greu de atins în diferite momente ale ciclului economic inclusiv de economiile avansate.

Deficite plasate în jurul lui 4% nu doar ca sunt sustenabile în conditii de crestere economica dar si permit refacerea potentialului economiei prin investitii în economia reala.

Investitorii, cind analizeaza capacitatea de rambursare a datoriei unei tari, nu se ancoreaza în inexistenta momentana a deficitelor ci rumineaza asupra capacitatii de crestere economica a respectivei economiei.

Investitiile cu rentabilitate mai mare decit costul finantarii si expansiunea economiei sunt solutia din iesirea din capcana austeritatii.

O inflatie redusa nu este un deziderat per se daca se realizeaza nenatural prin agravarea recesiunii si prelungirea perioadelor de stagnare. Un astfel de procedeu de calmare doar momentana a inflatiei, pentru poza de sfirsit de clasa, nu face decit sa acumuleze tensiuni care distorsioneaza procesele economice la un moment ulterior.

Inflatia “care conteaza” inclusiv pentru Criteriile de convergenta nominala la zona euro este inflatia medie. Aceasta inflatie se situeaza in mod natural in Romania in intervalul 3-5%.

O inflatie redusa aflata în jurul a 4% promovata de anumiti economisti si anumite economii permite reancorarea anticiparilor si absorbtia inflatiei structurale fara a forta autoritatile monetare sa sugrume economia prin conditii monetare restrictive si reglementari care sa reduca creditarea si viteza banilor.

Politicile economice în România Stat Participativ ar trebui sa se concentreze si asupra pilonului economiei reale si nu doar asupra unor indicatori macro nominali. O inflatie în jurul a 2% si un deficit mult sub 3% se pot obtine relativ usor dupa inca 3 ani de recesiune ori stagnare. Mai corect spus o incercare rupta de realitate de a obtine un deficit mult sub 3% si o inflatie în jur de 2% nu va face decit sa permanentizeze stagnarea economica iar singurele pusee de crestere raporatat sa provina din erori statistice reversate in anul urmator si productii agricole surpriza.

Statul prin diferitele masuri ar trebui sa actioneze doar la nivelul mezzoeconomic unde are multe de facut.

O actiune usor de realizat la nivel mezzoeconomic cu efect de multiplicare semnificativ, inclusiv dupa captura statului,este constructia de poli de crestere.

O astfel de constructie implica participarea statului si a sectorului privat autohton si strain.
Implicarea statului reuseste sa rezolve doua probleme si anume : pauperizarea sectorului autohton , credibilitatea unor investitii realizate de antreprenorii autohtoni din perspectiva investitorilor straini. Investitiile în infrastructura în România datorita fenomenului de captura a statului ( comisioane) nu au un multiplicator supraunitar de maniera în care sunt efectuate în prezent.

Polii de dezvoltare de tipul Cluj Innovation City sunt un bun exemplu.

La nivel micro energiile creative au capacitatea de a produce fenomene emergente greu de modelat în ciuda progreselor din domeniul sistemelor adaptative complexe.

Ambitiile demiurgice ar trebui sa se retina de la a afecta acest nivel deoarece imixtiunile la acest nivel denatureaza profund capabilitatile regenerative ale economiei fie prin demotivare fie prin complacere.

La nivel macro acolo unde actioneaza arhitectii de alegere cei doi piloni nominali trebuie sa fie bine ancorati în realitati la 4% pentru a permite spatiu de dezvoltare.

Regula lui 44 permite o astfel de perioada.

Regula lui 44 aplicata pe parcursul urmatorilor ani nu este doar sustenabila din punctul de vedere al investitorilor ci si permite refacerea economiei reale.

Țintele impuse în ultima perioada si acceptate de autoritati au fost generate în alte conditii istorice si pentru alt gen de economii.

Spre exemplificare, deficite sub 3% sunt greu de atins în diferite momente ale ciclului economic inclusiv de economiile avansate.

Deficite plasate în jurul lui 4% nu doar ca sunt sustenabile în conditii de crestere economica dar si permit refacerea potentialului economiei prin investitii în economia reala. Investitorii, cind analizeaza capacitatea de rambursare a datoriei unei tari, nu se ancoreaza în inexistenta momentana a deficitelor ci rumineaza asupra capacitatii de crestere economica a respectivei economiei. Investitiile cu rentabilitate mai mare decit costul finantarii si expansiunea economiei sunt solutia din iesirea din capcana austeritatii.

Alegerea datei de aderare la zona euro ar trebui sa fie realizata dupa ce economia face progrese din punct de vedere al convergentei reale. Regula lui 44 permite o astfel de perioada.

Desigur distorsiuni la nivelul meta structurii, de tipul legislatiei, va afecta nu doar cresterea reala dar si potentialul de crestere a economiei Romaniei.

Regula lui 44 aplicata pe parcursul urmatorilor ani nu este doar sustenabila din punctul de vedere al investitorilor ci si permite refacerea economiei reale.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

3 Comentarii

[…] Acest material a fost publicat şi pe blogul personal. […]

[…] Pe tema utilizarii Regulei ’44 in Romania pentru a avea o convergenta reala am scris extensiv ca de ecxemplu in Revizuirea tintei de inflatie, un imperativ pentru economie si in Crestere sustenabila de 4% in Romania? Doar cu Regula lui ‘44. […]

[…] Pe tema utilizarii Regulei ’44 in Romania pentru a avea o convergenta reala am scris extensiv ca de exemplu in Revizuirea tintei de inflatie, un imperativ pentru economie si in Crestere sustenabila de 4% in Romania? Doar cu Regula lui ‘44. […]

COMENTEAZA