Deficitele şi şantajarea noii majorităţi

Textul publicat in ziarul Bursa

Isărescu menţine artificial şi premeditat o economie a României dezechilibrată pentru a putea fi jucată împreună cu diferiţii complici din politică.
Recesiunea tehnică în România va fi anunţată “oficial” în ţara noastră după primul trimestru din 2020, exact cum a fost în 2009 pentru că ciclul electoral are influenţă majoră nu doar asupra politicilor economice, ci şi asupra comunicării publice.
România este deja în recesiune (două trimestre consecutive de creştere negativă), din perspectiva producţiei indus­triale încă de la sfârşitul lunii iunie 2019.
La nivel de declaraţii ale oficialilor, în octombrie 2008, Isărescu dezinforma Parlamentul României că nu există o criză de lichiditate şi că România va creşte încă şapte ani la 5% pe an. Preşedintele Băses­cu şi premierul Tăriceanu îi ţineau isonul pentru ca Preşedintele Băsescu să fie nu doar păcălit la câteva luni de acelaşi Isărescu şi să ceară intervenţia FMI în România, dar să şi încerce să taie salariile şi pensiile (istoria a dovedit efectul negativ economic şi politic al măsurii propuse de Isărescu şi implementate de Băsescu).
Acum, Isărescu ocultează deficitele şi problema cursului şi ţine isonul guvernării de oameni serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea prin afirmaţiile recente – “Până acum nu avem date care să ne arate că vorbim de recesiune”.
Politicile economice inclusiv cele monetare şi de credit influenţează economia reală cu întârziere putând, desigur, să sporească sau să diminueze mersul natural al ciclurilor economice.
Frânarea economiei, ca parte din negocierea pentru un nou mandat al CA BNR, prin blocarea creditării (ianuarie 2019, respectiv noiembrie 2008) şi creşterea dobânzilor pe fază descendentă a ciclului economic (decembrie 2017, respectiv ianuarie 2007), sunt motivele pentru care economiştii prognozau recesiunea economiei cu multe luni înaintea anunţului oficial (ianuarie 2019, respectiv ianuarie 2008).
Condiţiile macroeconomice din România pot fi sintetizate simplist prin două deficite, iar condiţiile monetare prin două preţuri macro. Ambele seturi descriu probleme, precum şi evoluţii similare cu cele din perioada 2008/2009.
Deficitul bugetar real al României pe 2019 va atinge 3,8% (un plus de 0,5% deficit pentru frivolităţile şi promisiunile doamnei Dăncilă dacă nu trece moţiunea), în condiţii de recesiune tehnică. Deficit bugetar real deoarece, după ratarea tehnocrată din 2016 a barierei de 3%, va fi greu, tot în interes naţional desigur, să nu se implementeze contabilitatea creativă fără prea multe comentarii. Isăres­cu a tras de dobânzi în sus în criza din 2008, fiind singura Bancă Centrală din lumea largă care nu a scăzut dobânzile în criză, punând presiune suplimentară pe deficitul bugetar al României. În 2019, până la comunicarea oficială a CNSAS sau implementarea noilor iniţiative legislative aflate în Parlament, România are acelaşi Guvernator la BNR.
Noua majoritate va fi din nou şantajată cu finanţarea scumpă a deficitului bugetar (ca amănunt în 2009, România, ţară cu monedă naţională, s-a finanţat în medie la 11%, în timp ce ţările prietene se finanţau în propria monedă spre zero).
Gradul de acoperire, calculat ca raport între rezerva oficială a BNR (valută plus aur), la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă, va fi de circa 5 luni (referinţă 5-6 luni la sfârşitul anului 2008).
Ca mic amănunt de dezechilibrare suplimentară a economiei României, anunţul privind creşterea de 50% a salariilor din mandatul de om serios al domnului Tăriceanu din anul 2008 poate fi asemuit cu anunţarea noii legi a pensiilor din mandatul oamenilor serioşi Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu în anul 2019. Pieţele şi economia reacţionează la anunţuri, ameninţări credibile, iar guvernanţii şi guvernatorul, indiferent de profilul personal este crezut prin greutatea funcţiei.
La nivelul condiţiilor monetare, cursul de schimb, în urma şicanării prelungite de către Isăres­cu a majorităţii parlamentare, este apreciat în termeni reali cu 15% (FMI vede doar 10%). Dacă în octombrie 2008 cursul evolua în intervalul 3, 7-3, 72 pe fondul manipulării media de către Isărescu, după alegeri, în ianuarie 2009 cursul a sărit la 4,2, fără atacatori la orizont. În prezent, cursul evoluează, cu icnete de efort în conferinţe de presă, în intervalul 4,72 – 4,74, pentru ca în ianuarie, după alegeri, să depăşească valoarea de 5.
Saltul este unul nu doar natural din perspectiva supra-aprecierii şi deficitelor acumulate, dar şi potrivit cu modul în care traiectoria în salturi a servit mesajul majorităţii care votează CA BNR.
Stabilitatea cursului este percepută de electori ca o expresie a politicilor economice corecte. Acesta este motivul pentru care Isărescu ţine cursul stabil prin manipulare în perioadele în care trebuie să deservească electoral majorităţi. După alegeri, cursul este corectat artificial, cum a fost şi menţinut. Corecţiile devin necesare după 15% apreciere reală.
Ca paranteză la evoluţia viitoare a cursului de schimb, Isărescu a fost ajutat în negocierea cu oamenii serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea de elemente ale comunităţii oamenilor de afaceri aus­trieci şi, respectiv, chinezi. Celor austrieci, Isărescu le-a promis o fixare a cursului de schimb pentru anticamera Euro în anul 2021 la o valoare în exces de 5,5 lei pentru un euro.
Un salt al cursului de schimb în ianuarie 2020, după schimbarea majorităţii parlamentare, va fi comunicată de către Isărescu ca o expresie a calităţii bune a politicilor economice a oamenilor serioşi Dăncilă-Tăriceanu-Dragnea şi o pe­nalizare a schimbării ma­jorităţii.
România are o economie dezechilibrată premeditat, pentru a putea fi folosite preţurile macro, curs şi dobânzi, în negocierile lui Isărescu cu majorităţile de la guvernare.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

4 Comentarii