Rosia Montana: argumente de dreapta pentru rejectare, “poza” Premierului Ponta si comparatia cu Gazele de Sist

15 septembrie 2013 • Uncategorized

THE BIG ISSUE

A) Rejectarea Rosia Monatana: argumente de dreapta

B) Rosia Montana: Premierul Ponta risca Dacia pentru o poza?

C) Rosia Montana NU este similara cu Gazele de Sist

A) Rejectarea Rosia Monatana: argumente de dreapta

De cand au inceput manifestatiile in Piata Universitatii pe tema proiectului de la Rosia Montana s-au lanasat pe piata o plethora de dezinformari de la plati compensatorii decise ad libitum de Premierul Ponta pana la problematica investitiilor straine si rejectarea doar de catre stanga.

Din discursul manipulatoriu se poate extrage ca doar argumente de “stanga” si extremiste pot fi formulate pentru rejectarea proiectului de la Rosia Montana.

Mai jos cateva argumente de dreapta pentru rejectarea proiectului:

1) mediu concurential este afectat in masura in care o companie dintr-un sector primeste tratament preferential printr-o lege speciala; politica industriala a Romaniei trebuie aprobata iar acest proiect trebuie tratat din aceatsa perspectiva
2) mediul concurential este afectat in moentul in care modul de licitare a resurselor si procesul de adjudecare este profund viciat iar viciere in loc sa fie expusa printr-o comisie de ancheta este mentinuta
3) lipsa de transparenta in adjudecarea initiala in evolutia participarii la proiect si in intregul porces de negociere a partii ce revine statului face ca intregul porces sa fie dubios si nu o abordare de dreapta
4) modul in care este strucuturata tranzactia in impartirea beneficiilor face ca nu doar statul sa piarda per total fiind manipulata opinia publica prin ancore de media dar si ca valoarea adaugata posibil de extras din proiect sa nu fie retinuta si maximizata in tara
5) antreprenorul are nevoie sa I se ofere o “renta” astfel incat sa fie atrasa sa produca si sa inoveze dar in acest caz renta exagerata este doar rezultatul capturii statului, a unei tranzactii de tip African
6) externalitatile negative ale proiectului si costul de oportunitate fac ca optiunea de asteptare a statului pana cand conditiile se schimba datorita evolutiei tehnolofiei si a unei ecologii de afaceri sa fie superioare inclusiv unui mecanism de compensare de tip taxare pigouviana
7) sifonarea banilor din proiect ( care poate fi considerata inclusiv spalare de bani) prin mijloace evidente de genul pretului caselor in zona Alba ( peste 300 mii de dolari in medie) nu este o maniera sustinuta de un antreprenor de dreapta
8) mineritul in Europa anului 2013 intr-un proiect nou doar pentru a exporta materie prima nu mai este o afacere
9) avutia fiind un bun al statului lipsa unei abordari rotunde, holistice a proiectului si a controalelor clare pentru eventuale erori de evaluare este un derapaj voit care nu se inscrie in viziunea economica de drepta decat in exceptiile fraudulente.

B) Rosia Montana: Premierul Ponta risca Dacia pentru o poza?

De curand ziarele au confirmat ceea ce sugeram in postarea “Rosia Montana: ori e Blat ori Premierul Ponta nu mai pupa in octombrie vizita in SUA”

Premierul Ponta incearca sa faca o “poza” cu Vice Presedintele SUA.

O vizita importanta dar ca si in alte cazuri Premierul Ponta este dispus sa cedeze orice doar pentru celebritatea personala.

Toate bune si frumoase doar ca in acest caz se face voit o confuzie: Proiectul Rosia Montana NU este unul din proiectele sustinute si nu intra in interesele strategice ale SUA in Romania.

Exista lobisti comuni ai celor doua categorii de proiecte dar asta probabil si din lipsa de concurenta pe piata si informatii asimetrice.

In concluzie pentru poza, Premierul Ponta face ceea ce se numeste overshoot in sensul ca dezinformat ori nu, cedeaza mai mult decat era necesar pentru poza.

Probabil ca din aceasta cheie poate fi citit si stresul la posibilitatea rejectarii proiectului pe procedura rapida in Parlamentul Romaniei si aruncarea sumei de 2 miliarde pentru despagubiri.

Iesirea Dacia din Romania (micsorarea semnificativa a productiei) va fi si din cauza acestei decizii neinspirate. Mai mult in opinia “Rosia Montana: manipularea cu impactul refuzului asupra potentialilor investitori straini”

C) Rosia Montana NU este similara cu Gazele de Sist

Sustinatorii proiectului Rosia Montana incearca sa induca ideea ca exploatarea de la Rosia Monta este acelasi lucru cu cea a Gazelor de Sist din perspectiva implicatiilor.

Motivatia este legata din incercarea de a primi sprijin din partea Administratiei SUA.

Cele 2 proiecte sunt diferite si din urmatoarele motive:

1) Compania Cevron care exploreaza gazele de sist este suficient de mare, cu reputatie de aparat,cu experienta si cu track record incat sa prezinte garantii ca:
– in caz de derapaje ecologice va avea de unde sa plateasca pentru echilibrare pe modelul BP pntru eroarea din Golful Mexicului
– investeste in imbunatatirea tehnolgiei si existe progrese notabile pe masura evolutiei tehnologiei
2) gazele de sist nu doar contribuie la avantaje legate de independenta energetica dar reducerea preturilor la gaze este un beneficiu clar, palpabil ce va:
– fi rezimtit pozitiv la factura intregii populatii
– contribuie la dezvoltarea si aparitia de noi companii din industria produselor chimice
In cazul dezvoltarii industriei chimice captarea valorii adaugate pe teritoriul Romaniei si dezvolatarea insitutelor de cercetare si a educatiei in domeniu va contribui nu doar la cresterea economica dar si la bunastarea populatiei
3) etapa de explorare este de mult deapasita in cazul Rosia Montana ceea ce inseamna ca in cazul Gazelor de Sist Romania este in pozitia clara de a benficia de pe urma optiunii de a decide etapele urmatoare la un moment ulterior, cu mai multe informatii si in alta etapa de evolutie a tehnologiilor de extractie

imagine de pe multiculturecrisis.com

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (11 votes cast)
Rosia Montana: argumente de dreapta pentru rejectare, "poza" Premierului Ponta si comparatia cu Gazele de Sist , 5.0 out of 5 based on 11 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

1 Comentariu

TUDOR POPESCU
16-09-2013 la ora 6:51 am

CU ROSIA SE PARE CA STII CATE CEVA … CU GAZELE NU … pentru detalii 0722218713

Gazele de sist
Urmare descoperirilor de zacaminte de gaze de sist in Statele Unite si a tehnologiei de extragere a acestora prin forare la mare adancime si de la o anumta cota in unghi drept, fapt care permite o continuare a forarii pe plan orizontal a fost pusa in exploatare o tehnologie de fracturare hidraulica. Aceasta tehnologie presupune introducerea in putul forat a unor cantitati de explozibil care se plaseaza pe portiunea orizontala din adanc la distante aproximativ egale. Explozia comandata a pachetelor de explozibil produce fisuri in roca in care a fost sapat putul. Fisurile din roca elibereaza particule de gaze “sechestrate in roca” odata cu formarea stratului geologic. (In unele zone terestre formarea rocilor a permis o reactie chimica dupa pietrificarea rocii astfel incat au aparut mici volume de gaze captive in roca). Prin pompare in zacamnt a unei cantitati mari de noroi de sonda gazele eliberate de explozii sunt preluate si aduse la suprafata unde sunt extrase din noroi. Se utilizeaza cantiati mari de apa pentru acest gen de extractie.
UN PERICOL MAJOR in domeniu este dat de faptul ca exploziile necesare fracturarii se produc in roci a caror structura gelogica NU ESTE CUNOSCUTA. In consecinta exploziile pot fi propagate in spatii diferite existand pericolul ca unele explozii sa intalneasca roci cu agregare mai redusa fapt care ar permite propagarea exploziei pana in straturile in care ar pune in pericol panza freatica .
ROMANIA NU ESTE IN SITUATIA DE A APELA LA ASTFEL DE ACTIVITATE ECONOMICA !!!

MOTIVELE AVIZULUI NEGATIV NECESAR. :
1. Romania nu cunoaste daca si in ce cantite exista gazul de sist in subsolurile sale. Nu exista un documant rezultat in urma unei cercetari reale si incontestebile in domaniu. Exista niste deductii legate de structura similara a straturilor geologice care in cazul Poloniei au confirmat existenta acestor gaze. DECI SUNTEM IN FAZA DE BANUIALA.
2. Pretul extractiei gazelor de sist este mult mai mare decat cel al gazelor naturale din productia nationala. Astfel daca in productia ROMGAZ – MEDIAS pretul gazelor este declarat la 160 dolari pentru mia de mc suma aproape dubla fata de costul real al extractiei (dupa declaratiile specilistilor care cer de foarte mult timp expertizarea costurilor de extractie la ROMGAZ, actiune evident ocolita de administratie) costul apreciat pentru extractia gazelor de sist in Romania este estimat la peste 350 dolari pentru mia de metri cubi – fapt care ar contribui la inrautatirea functionarii economiei nationale.
3. Daca punerea in exploatare a a unor eventuale zacaminte de gaze de sist ar fi necesara in cazul Romaniei atunci unica forma de actiune care sa nu prejudicieze economia Roamaniei in opinia specialistilor investigati de noi poate fi EXPLOATAREA DE STAT. – fara imixiuni ale consortiilor din zona particulara care prin contracte economice privind explorarea – contracte care in mod implicit prevad si exploatarea ar duce la pierderi in loc de castiguri. Nu exista firma nationala sau transnationala care sa faca prospectarea geologica pentru identificarea existentei si dimensiunile unui eventual zacamint doar pentru a face o cheltuiala – cadou statului beneficiar. (recenta problema de la Rosia Montana arata clar ca transnationalele nu fac acte de caritate) IN CONSECINTA INCREDINTAREA EXPLORARII SI IMPLICIT A EXPLOATARII GAZERLOR DE SIST DIN ROMANIA IN FAVOAREA UNEI TRANSNATIONALE DE GENUL CHEVRON NU ESTE SOLUTIE ECONOMICA FAVORABILA ROMANIEI.
4. Placa tectonica avand epicentrul in Vrancea , fiind activa produce o serie de cutremure care demnostreaza acumulari de energie care se elibereaza prin cutremur. In cazul in care aderenta intre placi este mai mare , ele aluneca mai greu una pe alta si dclansarea miscarii se face mai tarziu cu efecte mai mari. Asa se explica ciclicitatea de cca 30 de ani in aparitia cutremurilor majore. Declasarea unui cutremur se face in momentul desprinderiii placilor tectonice romanesti. ACEASTA DECLANSARE POATE FI DETERMINATA DE O EXPLOZIE DIN CATEGORIA CELOR DIN ZONA GAZELOR DE SIST Chiar daca nu exploatarea gazelor de sist va provoca o manifestare tectonica majora in Roamnia nimeni nu va putea demnostra contrariul consecintele fiind atribuite greselilor de guvernare.
5. Motivarea beneficiului realizat prin exploatarea gazelor de sist este iluzorie deorece aceasta exploatare se face cu o tehnologie care nu necesita forta de munca importanta si in nicun caz forta de munca romaneasca. Beneficiul iluzoriu al obtinerii unor redevente de asemenea nu este notabil deoarece compania care face extractia are costuri majore demnonstrabile tehnic, fapt pentru care diferntele intre costuri si pretul pietii este redusa; aceasta diferenta urmad sa indestuleze beneficiul companieiei cere extrage, redeventa destinata Roamniei si transferul mascat a beneficiilor in zonale in care scapa de sub controlul fiscal al Romaniei (practica generala a majoritatii companiiilor care activeaza in Romania)

6. INDEPENDENTA ENERGETICA A ROMANIEI
este o formula fara continut deorece
ROMANIA ESTE INDEPENDENTA ENERGETIC .
Aparteneta Romanniei le Comunitatea Economica Europeana obliga in baza regulamentelor europene la LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR avand in maxima preocupare LIBERA CIRCULATIE A MATERILOR PRIME conditie esentiala unei dezvoltari concurentiale. In consecinta actinile neprietenoase ale Roamaniei in raporturile cu CEE in privinta liberei circulatii a gazelor au fost “taxate” de Comaisia Europeana prin declasarea procedurii de infringement: – COMISIA EUROPEANA CONTRA ROMANIA- din noiembrie 2012
MULT MAI GRAVA este actiunea : COMISIA EUROPEANA CONTRA ROMANIA – actiunea in justitie introdusa de Comisie la Curtera Europeana de Justitie prin CAUZA C-406/17.07.2013 prin care se cer Roamniei daune in interesul TFUE de 30.228 euro PE ZI. Plus cheltuieli de judecata (de la data hotararii) Actiunea se bazeaza pe incalcarea DIRECTIVEI Nr 73/2009 care reglementeaza piata gazelor naturale pe U.E. IN CONSECINTA MOTIVELE INTARZIERII DESCHIDERII CONDUCTELOR DE GAZE : ARAD-SZEGHED si GIURGIU-RUSE NU SUNT SI NU POT FI SUSTENABILE IN VIITORUL APROIPIAT. (conductele Iasi-Ungheni si Galati -Albita nu fac parte din sistemul integrat european fiind eventuale conducte pentru importul spre CEE.) . Sistemul european este dispecerizat din Austria de la platrforma de dispecerizare BAUMGARDEN . In aceste conditii Romania poate cumpara gaze de la orice furnizor spre Europa urmand sa extraga respectiva cantitate de gaze oriunde doreste cumparatorul din sistemul integrat (asa functioneaza in Romania sistemul elecctroemnergetic natioonal) DECI IN CONDITIILE INTERCONECTATE NU EXISTA NOTIUNEA DE INDEPENDENTA ENERGETICA prin care sa se motiveze extinderea exploatarii gazelor spre gazele de sist. PRIN INDEPENDENTA ENERGETICA SE INTELEGE ATASAREA UNOR CONDITII POLITICE PE COMERTUL MONOPOLIZAT DE GAZE RUSESTI – FAPT PRIN PRISMA CELOR DE MAI SUS : IMPOSIBIL
7. Romania poate sa se echilibreze productia proprie de gaze cu consumul propriu de gaze prin simple eforturi de reducere a intensitatii energetice in toate domaneiile stiind ca pentru acelasi produs in Roamnia de consuma cantitati mult superioare consumului din CEE. Deci o simpla revizuire a consumuriolor tehnologice de gaze pentru industrie aduce reale reduceri de importuri. De asemenea termoizolarea blocurilor de locuionte aduce o reducere de cca 30% a consumului de gaze in sectorul casnic, consum care azi depseste 25% din consumul general de gaze a Roamaniei. Debransarile de la sistemele de cogenerare, demostrate ca cele mai economice sisteme de consum de gaze demnostreaza tocmai majorarea risipei in domeniul consumuui de gaze , lipsa de preocupare a adimisistratiilor in acest sector fiind de fapt demonstrarea inconsistentei efortului de exploatare a gazelor de sist

ATENTIONAM CA TOATE EXPLICATIILE DE MAI SUS AU PATRUNS SPORADIC IN EXPUNERILE MASMEDIEI EXISTEND PERICOLUL SISTEMATIZARII LOR RAPIDE. IN URMATORUL INTERVAL ACESTEA AU SANSA DE AFI UTILIZATE DE JUSTIFICARI ALE MANIFESTARILOR PUBLICE DE RESPINGERE A UTILIZARII FRACTURARII HIDREULICE IN ROMANIA

COMENTEAZA