Perchezitii in Banca Centrala a Sloveniei, calculatorul Guvernatorului si BNR

11 iulie 2016 • Uncategorized

Pe 6 iulie 2016 procuratura slovena a intrat in Banca Centrala a Sloveniei si in firmele de audit Ernst & Young si Deloitte. Link aici https://euobserver.com/justice/134243

Exista putine deosebiri si multe asemanari cu situatia din Romania.

Deosebirea este ca guvernatorul Bancii Centrale din Slovenia Bostjan Jazbec si fostii vice guvernatori Stanislava Zadravec Caprirolo si Janez Fabijan sunt suspectati pentru mai multe capete, printre care si o inselaciune de 257 milioane de euro, in parte rezultata din ajutorarea bancilor cu 4,5 miliarde de euro. Cativa ajutati, cativa prejudiciati, mult sifonat.

Politia din Slovenia a anuntat ca nimeni nu are imunitate la fapte penale.

Asemanarile si implicatiile pentru Romania sunt multiple.

Se poate usor intelege din lista de asemanari cu situatia din Slovenia de unde supararea BNR pe propunerea de eliminare a imunitatii obtinute in 2004, pentru fapte penale.

Lipsa de control din partea Curtii de Conturi a Romaniei (probabil deloc intamplatoare data fiind conducerea acesteia si dosarele de supraveghere detinute de BNR din perioada Bancii Romane de Scont) asupra actiunilor BNR in 26 de ani nu au permis doar jafuri de gen Bancorex, privatizarea Bancii Agricole, administrarea “speciala” a Bancii Internationale a Religiilor sau tranzactiile cu titluri de la Eximbank ci si (fara a fi o lista exhaustiva ci doar din categoria slovena):

1. ajutorarea unei banci comerciale cu peste 100 milioane euro in octombrie 2008, excedand normele si legislatia in vigoare la momentul respectiv;
2. ajutorarea diferitelor banci prin tratarea cu indulgenta a calcularii gresite a rezervei minime obligatorii, recordul absolut si de neegalat fiind detinut de fosta Banca Tiriac
3. ajutorarea diferitelor banci prin coborarea inceata a dobanzilor pe lei la titlurile de stat; populatia si firmele care s-au imprumutat in moneda locala au acoperit gaurile; fara acest ajutor pierderile raportate de banci ar fi fost substantiale; mai multe in opinia http://lucianisar.com/uncategorized/statul-roman-a-salvat-bancile-2-miliarde-de-euro-doar-prin-canalul-titlurilor-de-stat/
4. ajutorarea diferitelor banci prin permisiunea managementului “creativ” a provizioanelor; provizioane inferioare celor conforme cu regulile si normele in vigoare permite un aport suplimentar redus de capital; intr-o perioada in care capitalul bancar este scump, un astfel de serviciu valoreaza multe favoruri la schimb
5. presiunea asupra firmelor de audit pentru raportarea de provizioane reduse in cazul bancilor favorizate de supravegherea BNR
6. permisiunea transferarii de portofolii in diferite jurisdictii si in anumite conditii ce permit atat eludarea taxelor precum si a necesarului de capitalizare a bancilor ce opereaza in tara; profitul transferat desigur va fi acoperit de imprumutati.
7. Etc.

Curtea de Conturi evita controlul asupra actiunilor BNR si nu din lipsa de cunostinte specifice. Eliminarea articolului 25 din statul BNR va deschide calea pentru o analiza corecta a activitatii BNR, pana acum prezentata in mod manipulatoriu.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

6 Comentarii

Da.....
11-07-2016 la ora 8:44 am

Pai mai de curând (acum câteva luni ) d-nul Isărescu a făcut o vizită guvernatorului Sloveniei . Știrea a fost in presa !!!
Sper ca am reținut bine informația de la momentul respectiv.

C
11-07-2016 la ora 12:22 pm

Argumentele care indica implicarea BNR in ajutarea bancilor locale sunt destul de vizibile, intr-adevar.

Totusi, bancile centrale din multe tari au avut o atitudine similara de a ajuta bancile locale (US, UK, Germany, etc). In anumite tari, ajutorul statului a mers mult mai departe decat ajutor indirect, ajungand pana la implicare directa, injectie de equity etc. In general, motivatia folosita a fost ca alternativa ar fi insemnat destabilizarea sistemului bancar, haos, too big to fail etc.

Bancile romanesti au trecut prin provocari similare in anii respectivi, iar gandirea BNR pare sa fi fost similara, cu adaptari locale. Nu toate solutiile au fost inspirate – spre exemplu coborarea inceata a ratei dobanzii a fost o specificitate locala catastrofala. Pe de alta parte, nu e clar daca in Romania o injectie directa de capital ar fi functionat din punct de vedere legal / institutional sau ar fi fost acceptabila pentru publicul larg ne-educat si doritor de sange. Un equity injection ar fi dat posibilitatea recuperarii partiale a sumelor injectate dupa criza si nu ar fi dus la “impozitarea” indirecta a clientilor sau economiei.
Motivatia generala de a sustine bancile a fost totusi in linie cu ce au facut majoritatea statelor lumii. As zice ca sunt oarecare nuante de gri, nu doar alb sau negru, referitor la motivatie si context.

Retrospectiva trebuie facuta pentru a echipa mai bine BNR-ul pentru situatii similare in viitor. Amenintarea cu puscaria nu va echipa mai bine pe cineva pentru situatii similare pe viitor, ci dimpotriva. Eroare de management e un lucru – care trebuie “pedepsit” cu concedierea, iar frauda/mita/beneficiu direct e un alt lucru – care poate fi pedepsit cu puscaria. Aici cred ca vorbim mai degraba de anumite posibile erori de management.

Turturescu
11-07-2016 la ora 12:28 pm

Curtea de conturi a facut un control in 2015 la BNR si a gasit: nerecuperarea unor prejudicii, nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, întocmirea proastă a patrimoniului şi probleme în stabilirea deconturilor privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări de sănătate, pentru anul 2014.
La cum se vede treaba ultima speranța e DNA-ul.

marinik
11-07-2016 la ora 7:30 pm

Adaug:
1. Supraveghere laxa a institutiilor de credit;
2. Pastrarea la secret a abuzurilor unor banci si a sanctiunilor aplicate. Vezi rapoetul bnr din 2015,unde nu se specifica inatitutia si persoana amendata. In spatele acestor amenzi se afla abuzuri foarte grave asupra salariatilor care nu au vrut sa se implice in ilegalitTi si aspra populatiei si firmelor.
3. Legislatia este facuta in asa fel incat nimeni nu se poate atinge d bnr…

Purceaua trebuie sa fete

Marc
12-07-2016 la ora 7:01 am

‘Eliminarea articolului 25 din STATUTUL BNR…..
Că BNR e stat în stat, ok, așa este. Dar acolo e vorba de statut.
Apud…..

[…] extinda afacerile. Din pacate, la noi nu prea vad lucrul asta. Or, strategia sa de marketing era ca daca esti roman trebuie sa cumperi produse romanesti. Stimate domn, nu trebuie! Iar asta inseamna […]

COMENTEAZA