Dobanzi: plafonarea transparenta versus “pe shestache ala Isarescu”

25 februarie 2018 • Uncategorized

Dobanzi: plafonarea transparenta versus “pe shestache ala Isarescu”

Industria financiara in economia de piata este reglementata.

Libera competitie si alte teme de manual sunt utilizate de obicei de cei care au invatat doar din manuale fara legatura cu practica industriala. Materialele date de BNR presei direct in redactie or la seminariile de la Sinaia sau Predeal fac parte din aceasta categorie.

In Romania ca sa ai o licenta bancara de exemplu trebuie sa contribui la propasirea personala a reglementatorului fie si doar prin angajarea rudelor. Acesta este si motivul pentru care dupa “taxarea” intrarii pe piata, supraveghetorul se asigura ca esti cat de cat protejat de concurenta si ca nu iti este retrasa licenta si cand esti sub limita de capital, desigur totul facut la adapostul secretului bancar.

Limitarea dobanzilor a fost realizata in Romania atat transparent prin lege in 1938 sau prin hotarare de guvern in 2000 (Isarescu stie el de ce) precum si “pe shestache ala Isarescu in 2008”.

Impactul asupra pietei este complet diferit in functie de transparenta masurii.

Limitarea transparenta si flexibila a dobanzilor:

Limitarea transparenta nu face decat sa defineasca terenul pe care pot concura companiile care au licenta. Toata lumea stie regulile generoase ale jocului toata lumea are aceleasi informatii.

In cazul unei bariere flexibile stabilite ca si multiplu al dobanzii de referinta plafonul se misca rapid in sus pe masura ce dobanda de interventie creste.

In piete in care detinatorii de depozite sunt dejavantajati de banci (putere de negociere redusa) cum este cazul Romaniei deponentilor li se transfera cu intarziere si incomplet eventuale cresteri de dobanda.

In consecinta diferenta dintre dobanda platita la depozite si cea la credite cu un plafon flexibil depaseste decent 4%, cat reprezinta un nivel suficient pentru ca o banca sa poata sa remunereze corect capitalul din profit cu conditia unui management mediu si a unor fraude tinute in media industriei.

Mai mult in masura in care media pietei este mult sub limita stabilita initial ca bariera superioara nu apar distorsiunile de alocare, concurenta si presiune laterala pe costuri de care se vorbeste aplicand discursuri pentru industrii nereglementate.

In cazul unei bariere fixe experienta din pietele in care a fost aplicata arata ca efectul a fost cresterea sumei imprumutate, cresterea perioadei de plata, diminuarea ratei de plata si eliminarea din piata a jucatorilor care practicau dobanzi foarte mari si erau prost capitalizati.

Practic clientii au avut de castigat iar piata a fost curatata de companiile insuficient pregatite. Desigur ca familia extinsa a unor angajati ai lui Manole Isarescu pot avea de suferit deoarece IFNurile lor dau bani cu imprumut la dobanzi foarte mari si au o capitalizare redusa.

Dobanzile mari prin efectul de compunere nu permit persoanelor cu venituri reduse or la inceput de cariera sa poata fi platite. Este ca in cazul consumului de substante interzise, desi tentante, societatea trebuie sa intervina legislativ pentru a evita cazuri de sclavie moderna prin dobanzi or handicapare la inceputul vietii profesionale prin pierderea capitalului initial.

Limitarea “pe shestache ala Isarescu in 2008”

Isarescu a practicat un alt tip de limitare a dobanzilor, netransparenta, in 2008.

Printr-o Norma BNR publicata in noiembrie 2008 Isarescu a blocat publicarea dobanzilor Robor in Pagina Reuters la 18.25%.

Nu a rezolvat problema lichiditatii in piata ci doar a ascuns realitatea blocand pagina.

Lipsa de transparenta a masurii a facut ca dobanzile din piata sa incalece indicele publicat pentru o perioada de peste 6 luni, pana in mai 2009.

Aceasta decuplare a conditiilor de piata de dobanda afisata a stat la baza taierii liniilor de finantare de catre banci in prima parte a anului 2009. Nu mai puteau sa le finanteze sub pagina.

Blocarea netransparenta a dobanzii in pagina si decuplarea de criza de lichiditate din piata s-a suprapus cu normele de provizionare impuse de Isarescu (schimbate de abia dupa criza in 2012) pentru a accelera scaderea economiei.

Isarescu avea nevoie de contractia economica pentru a acoperi datele false ce au justificat imprumutul FMI si inselarea Parlamentului Romaniei prin declaratia in plen din Octombrie 2008.

Cu reguli clare piata financiara in Romania va creste. Fara sa fie nevoite bancile sa achizitioneze “vin” sau sa finanteze “conferinte” concurenta va fi ceea ce va reduce dobanzile semnificativ sub limita flexibila impusa prin lege.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 2.6/5 (5 votes cast)
Dobanzi: plafonarea transparenta versus “pe shestache ala Isarescu”, 2.6 out of 5 based on 5 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

In numai 6 minute… « Motanul Incaltat
25-02-2018 la ora 5:30 pm

[…] indoiala, este ingrijorator. Iar cauzele unor astfel de fenomene trebuie bine studiate, mai ales accelerarea aceasta a ratei […]

Luzia
06-03-2018 la ora 9:29 pm

Thanksso much for the post.Much thanks again. Really Cool.

COMENTEAZA