Despre Aurul Romaniei, fara patima

1 aprilie 2019 • Uncategorized

Parte din rezerva de aur a Romaniei se afla in “custodie” in Rusia deja de 103 ani. Explicabil, cei cu dosare la CNSAS nu au reusit sa progreseze pentru ca tezaurul Romaniei sa fie repatriat.

Alte zeci ce tone de aur au fost trimise in “custodie” la Banca Angliei in perioada 1999-2002.

Comform legislatiei in vigoare cei care au dispus aceasta ultima miscare au justificat, incorect, faptul ca Romania avea nevoie de aur in strainatate pentru a se imprumuta mai ieftin in criza.

Alte justificari potrivit legislatiei in vigoare au fost:

  • transferul este temporar (au trecut 20 de ani);
  • se poate face audit fizic al aurului (nu a mai fost facut un audit fizic din momentul transferului din tara, acesta fiind posibil cert doar in momentul repatrierii);
  • Romania primeste dobanda la aurul trimis la Londra similar celorlalte tari (Romania nu a mai primit dobanda din anul 2006);
  • Romania poate folosi aurul in caz de criza pentru a reduce dobanda la imprumuturi (in criza 2009-2012 Romania nu a putut folosi aurul pentru reducerea dobanzii la care s-a imprumutat).

Din momentul 1999-2002 legislatia din Romania a suferit numeroase schimbari. Cu toate acestea deciziile continua sa produca efecte.

Indiferent de forma legii ce va fi aprobata In Parlamentul Romaniei, aurul Romaniei nu va putea fi repatriat usor.

Dupa mutarea aurului la Londra, conform rapoartelor anuale BNR, aurul Romaniei a fost folosit in mai multe tipuri de tranzactii pana in 2005 inclusiv.

Pe langa dobanda pe care Romania a primit-o asemeni celorlalte tari din regiune, Romania a avut si pierderi din tranzactionare In anii 2004 si 2005.

Romania a lucrat cu numeroase banci de la Morgan Stanley la Bank of Nova Scotia.

La nivelul anului precum Polonia si Bulgaria primesc dobanda la aurul aflat la Banca Angliei si nu folosesc aurul pentru tranzactii.

Romania foloseste in continuare banci din strainatate pentru a tine depozite in valuta si pentru a face tranzactii, fapt ce elimina argumentul legat de bonitatea contrapartidelor pentru leasingul pe aur si obtinerea de dobanda.

Din rapoartele anuale ale bancilor centrale ale unor tari europene rezulta ca aurul pastrat la Banca Angliei intra in caruselul tranzactiilor cu aur ale bursei de metale, ajutand la garantarea si multiplicarea tranzactiilor fara livrare fizica.

Aurul Romaniei aflat la Londra nu a mai putut fi auditat fizic. La auditul independent efectuat de EY in 2017, a fost prezent si cel care a decis mutarea aurului, ceea ce creste suspiciunile privind independenta auditului. Suspiciunile sunt alimentate si de situatia din 2010 cand o serie de jurnalisti au fost invitati la BNR sa ateste ca tot aurul este in tara. BNR a inceput sa recunoasca de abia in 2016 in urma unor dezvaluiri de presa unde este aurul Romaniei, de cand nu mai primeste Romania dobanda si care este costul pentru mentinerea in custodie. Ca trivia partenerul strategic SUA ar fi dispus sa ofere custodie aurului Romaniei la FED NY fara sa perceapa costuri de custodie, desigur recunoscand implicit ca aurul este folosit ca baza pentru tranzactii.

Aurul Romaniei nu poate fi repatriat la cerere, asa cum demonstreaza repatrierile recente ale aurului Olandei, Ungariei, Austriei si Germaniei.

Este folosit si aduce beneficii altora decat Romaniei, asa cum poate demonstra doar auditul fizic si verificarea codului de pe fiecare lingou la repatrierea aurului in Romania.

Tranzactiile cu aur sunt lucrative pentru banci asa cum a fost si schimbarea argintului “radioactiv” in aur. Un audit va proba cat a pierdut Romania.

Pierderea Romaniei din aur si argint este sporita si de costul de oportunitate din imposibilitatea de a folosi aurul Romaniei in criza.

BNR nu poate finanta direct in caz de nevoie Ministerul de Finante. Asta nu inseamna ca BNR nu a finantat Ministerul de Finante avand ca intermediar bancile. Mecanismul este simplu in urma unui acord explicit Ministerul de Finante emite titluri pe care anumite banci comerciale le achizitioneaza, in aceeasi zi sau la maxim 2 zile aceleasi banci se finanteaza de la BNR avand colateral titluri nu la dobanda Lombard ci la cea de interventie, la perioade mai lungi decat obisnuieste BNR. Situatia este rostogolita de cate ori este necesara.

Prin urmare si aurul poate fi folosit pentru reducerea costului finantarii statului.

Mai mult in 2011 inclusiv Banca Centrala Europeana a luat in calcul propunerile de emisiuni de obligatiuni ale statelor membre avand drept colateral rezervele de aur. In cazul aurului care functioneaza atat de bine pentru asigurarea marjei la marile burse de metale (marja standard este intre 2 si 20%) suma pentru care se poate reduce dobanda la un imprumut este mult superioara sumei contractate.

Pe exemplul crizei din Romania anilor 2009-2012 rezerva de aur era suficienta pentru reducerea costului anual de finantare de la 3,5% la 0,5% pentru intreaga suma necesara Statului Roman. Este necesar a se mentiona ca imprumutul contractat de Romania a fost supradimensionat, nu a fost folosit in totalitate si in cea mai mare parte a stat la BNR pentru nevoi specifice si nu la Ministerul de Finante.

Aurul Romaniei este considerat rezerva internationala si daca va sta in tara dupa cum atesta raportarile FMI.

Numeroase tari europene au repatriat sau sunt in proces de repatriere a rezervelor de aur mai ales in urma controalelor efectuate de Autoritatile Nationale de Audit.

In Romania incepand cu anul 2006, cu promulgare in 2008, nu mai exista o Institutie independenta a statului care poate asigura auditul aurului. Controlul Parlamentar a fost de asemenea eliminat.

In concluzie, repatrierea aurului Romaniei nu este o sicana pentru Guvernatorul BNR dar poate fi sah-mat daca nu poate fi realizata in conditii de celeritate asa cum a fost garantare in momentul mutarii din tara.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

Dim
08-04-2019 la ora 9:36 am

Cristian Hostiuc, ZF. Isărescu s-a băgat singur în corzi, iar creşterea inflaţiei, creşterea deficitelor externe şi scăderea economică nu-l ajută deloc: BNR nu poate majora dobânda şi nici să crească cursul pentru că PSD l-ar acuza de subminarea economiei, aşa că cere băncilor să majoreze ele dobânzile – https://www.zf.ro/opinii/cristian-hostiuc-zf-isarescu-s-bagat-singur-corzi-iar-cresterea-inflatiei-cresterea-deficitelor-externe-scaderea-economica-l-ajuta-deloc-bnr-majora-dobanda-nici-creasca-cursul-psd-l-ar-acuza-18042408

Herodot
11-06-2019 la ora 10:09 am

fara patima, dar si fara creier

COMENTEAZA