Creditele in valuta: capcana pentru jurnalisti si bonus pentru BNR

26 iulie 2016 • Uncategorized

Profesia cu ponderea cea mai mare in creditele in franci elvetieni si in euro sunt jurnalistii si profesiile conexe. Justificarea pentru aceasta situatie este legata de contactul direct al acestei profesii cu instrumentele de manipulare si propaganda ale BNR.

Pierderea traita de ziaristi in bugetul familiei se regaseste in bonusurile BNR, incepand cu 2009. Un mic calcul, cu materialul “clientului”, face cat o mie de vorbe. In perioada de maxima apreciere a leului fata de euro (3.1 lei per euro), respectiv fata de francul elvetian (2,1 lei per franc elvetian), abundau investitiile in comunicarea “leului tare.”

Ca om de presa, nu puteai sa nu-l crezi pe Guvernatorul BNR Isarescu care anunta “vad inca 7 ani de crestere economica”, link aici http://m.romanialibera.ro/opinii/interviuri/guvernatorul-bnr–mugur-isarescu—vad-inca-7-ani-de-crestere-economica–114728,

sau declaratia lui Eugen Radulescu, apropiat al Guvernatorului BNR Isarescu, care “a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciand ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani”, link aici http://www.businessmagazin.ro/cover-story/unde-se-duce-euro-1055021.

Aceste declaratii au facut parte din eforturile de a crea impresia de crestere relativa a puterii de cumparare. Pe acest fond de manipulare publica, intarirea exagerata a monedei nationale afecta economia reala, asemeni unei situatii de boala olandeza. Exportatorii romani dispareau in entuziasmul colectiv.

In timp ce jurnalistii deveneau expusi la cresterea cursului euro (si franc elvetian) chiar pe minimele istorice de curs de schimb, BNR cumpara valuta, avand interese diametral opuse.

Pierderea repurtata la un credit in valuta devenea, in oglinda, castig prin reevaluare pentru BNR si, in mod direct asignabil, parte din bonus.

BNR, dupa cum se cunoaste deja, poate acoperi de la buget eventualele pierderi înregistrate, iar in cazul inregistrarii de profit poate aloca pana la 10% din acesta catre angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.

Aceasta alocare pentru bonus, desigur dupa cheltuieli discretionare, creeaza o motivatie valida pentru un exercitiu de manipulare in masa. Altfel spus, BNR face politica monetara si de credit independenta, dar cu pierderea acoperita de bugetul statului si cu rezultatul pozitiv transformat, in parte, in bonusuri.

Prin acest mod de structurare a motivatiei decidentilor BNR este evident ca indiferent de victimele colaterale, un bonus nu strica.

Pe baza declaratiilor corifeilor BNR, profesia jurnalistilor a fost indusa in eroare sa se imprumute in valuta, in special in franci elvetieni.

Un exemplu concret.

Pana in luna august 2007, multi jurnalisti au contractat credite in valuta. In momentul contractarii unui astfel de credit, expunerea la miscarea cursului este asemeni unei pozitii “short” in care se pierd bani (reali), cand cursul leului creste in raport cu moneda in care a fost contractat creditul.

In aceeasi luna, august 2007, desi declaratiile reprezentantilor BNR spuneau altceva (ca sa creeze cerere de credite in valuta si implicit vanzare de valuta), BNR cumpara valuta din piata.

Declaratiile vremii spuneau ca BNR a cumparat doar in august 2007 pana in 2,259 miliarde de euro.

Clientii trageau credite in valuta, bancile mai si vindeau si BNR cumpara.

“Putem să ne gândim şi la eventualitatea, suspectată de altfel pe parcursul lunii, că banca centrală a fost prezentă pe piaţa valutară şi a avut o serie de intervenţii, care în ultimă instanţă s-au concretizat şi în creşterea rezervei valutare”, a spus analistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun. Crăciun a explicat că suma de 2,259 miliarde euro înregistrată în luna august din 2007 este prea mare pentru a rezulta numai din variaţia de preţ a obligaţiunilor guvenamentale aflate în portofoliul BNR. „Ar trebui să privim cu o anumită precauţie un astfel de comentariu, deoarece mi se pare o cifră foarte mare, care teoretic ar trebui să rezulte din variaţiile de preţ, fluxuri care s-ar regăsi în rezervele Băncii Naţionale”, a spus Radu Crăciun. „Este o creştere spectaculoasă, care nu are un precedent foarte recent, deci cu atât mai mult, merită să fie remarcată”, a adăugat analistul şef al ABN Amro Bank România.” Link aici http://www.money.ro/interventiile-bnr-in-piata-au-sustinut-saltul-cu-10-a-rezervelor-valutare/
.

La sfarsitul lui august 2007, jurnalistii care au contractat credite in valuta aveau interese exact opuse decat le aveau anumiti angajati BNR. O pierdere pentru jurnalisti devenea bazinul de bonus pentru unii angajati.

De la 3,1 la 4,5 lei pentru un euro si de la 2.1 la 4 lei pentru un franc elvetian, un detinator de credit in valuta pierdea 45%, respectiv 95%, in timp ce BNR isi reevalua pozitiv suma ce mergea spre fondul de bonusare a personalului. Acest bonus provine si din marcarea la piata si este incasat in fiecare an cu profit, pe masura cresterii cursului.

Suma cu care a crescut rezerva valutara doar in august 2007 reprezinta aproximativ 28.237 de credite medii de 80 mii euro. Cu atatea persoane (virtuale, fara fata pentru decidenti) BNR avea la momentul respectiv interese complet opuse.

Bonusul platit pentru performanta in 2013 si corespunzator anului 2012, de 14 milioane de lei (a prins influenta creditului de la FMI dar si reevaloarea rezervelor valutare), poate reprezenta cresterea ratei corespunzatoare intregului an pentru 960 asemenea jurnalisti (o crestere lunara medie lunara medie de 270 de euro). Practic, aproape 1000 de oameni au platit bonusul angajatilor BNR direct in propriul buzunar, fara a fi vorba de taxe ori impozite.

Suprapunand capcana cursului de schimb peste liberalizarea simultana a conditiilor de creditare (procentul de indatorare permis), manipularea permisa in evaluarea apartamentelor si stimularea cresterii pretului locuintelor, se poate decela clar orchestrarea unui plan de slabire prin credite in valuta a unei profesii.

Situatia de afectare preponderenta a unei anumite profesii nu este unica in lume la diferite momente istorice, asa cum nu este unica nici situatia bolii olandeze (declansata de intrarea in Uniunea Europeana, echivantul descoperirii unei resurse).

O lectura a manualelor ar fi permis BNR sa evite situatia sau, dimpotriva, sa o exacerbeze.

Angajati BNR au profitat de pozitie si nu au ezitat sa foloseasca si sa plateasca pentru propaganda institutionala, oficiala a BNR pentru a-si creste bazinul din care se dau bonusuri.

Bonusul pentru profit incasat in toti acesti ani este exact dovada lipsei de independenta ori de buna credinta a deciziilor BNR.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

7 Comentarii

Pretorius
26-07-2016 la ora 8:52 am

Ok, daca spuneti ca presa a fost beneficiara a creditelor in CHF, de ce presa TACE ??? De ce presa nu scoate tot gunoiul de sub pres ??? De ce se face ca doarme si nu vede durerea multora din conationali ??? Oare cei din presa o fi avut CREDITE PREFERENTIALE ??? Contracte preferentiale ?

justitiabil
27-07-2016 la ora 6:50 am

In 2010 presedintele ARB si octogenarul Vasilescu , spuneau intr-o emisiune televizata ca nu sunt procurori in romania care sa ancheteze bancile . Daca cineva vizualizeaza declaratiile de avere ale angajatilor din institutiile de forta romanesti , si in particulat ale sefilor , vor constata ca distinsii , pretiosii , au in portofolii credite de la mai multe banci , dar si depozite dolofane care depasesc valoarea creditelor .Acest e declaratii de avere din 2007, 2008 , si pana in zilele lui 2016 , dovedesc cardasia , omerta , intre ocupantii unor institutii . Chiar ….., a verificat cineva contractele de credit ale procurorilor , judecatorilor , jurnalistilor , politistilor , jandarmilor ????. La o emisiune a lui Dan Diaconescu , se dezvaluia cum aruncau cu hartii bancherii in geamul politiei si le aratau protocoalele , adica niste hartii nereglementate de lege dar le arata pisica ca doar aveau tabele cu creditele acordate ….oare aveau si dobanzi respectivele credite???. Cetateni obisnuiti care nu au avut o activitate privata , ori pensionari detin pe nume averi imense dar nimeni nu-i intreaba de provenienta lor , depozitarii platesc bne pentru asta .
Actele in original stau la adevaratul proprietar nu la depozitar . Fara toate aceste intelegeri nu puteau sa se umple contractele de credite de clauze abuzive iar judecatorii sa emita hotarari ca la taraba in stilul ALBA NEAGRA. TEORIA CONSPIRATIEI …..NU ????.

[…] Creditele in valuta: capcana pentru jurnalisti si bonus pentru BNR […]

daro
28-07-2016 la ora 5:22 am

[…] Dupa ce a adus cetatenii Romaniei in pozitia de imprumutati in valuta la cursuri nesustenabile ( 3,1 LEI PENTRU UN EURO RESPECTIV 2,1 LEI PENTU UN FRANC ELVETIAN) pentru a isi trage bonusuri personale, BNR a dus umilinta la un nou nivel (detalii aici despre capcana pentru jurnalisti http://lucianisar.com/uncategorized/creditele-in-valuta-capcana-pentru-jurnalisti-si-bonus-pentru-bn&#8230😉 […]

[…] Dupa ce a adus cetatenii Romaniei in pozitia de imprumutati in valuta la cursuri nesustenabile ( 3,1 LEI PENTRU UN EURO RESPECTIV 2,1 LEI PENTU UN FRANC ELVETIAN) pentru a isi trage bonusuri personale, BNR a dus umilinta la un nou nivel (detalii aici despre capcana pentru jurnalisti http://lucianisar.com/uncategorized/creditele-in-valuta-capcana-pentru-jurnalisti-si-bonus-pentru-bn&#8230😉 […]

[…] si pierderea celor care au contractat imprumuturi in valuta in perioada 2004-2008 mai multe aici http://lucianisar.com/uncategorized/creditele-in-valuta-capcana-pentru-jurnalisti-si-bonus-pentru-bn… – pentru un tratament al asimetriei la reevaluare a pierderii/castigului prin deprecierea cursului […]

COMENTEAZA