Aurul BNR din strainatati: Contractele cap la cap, costul de oportunitate si bonusul BNR



28 iulie 2016 • Uncategorized



BNR mentine aproximativ 60 de tone de aur in strainatati, altele decat Moscova, unde mai pastreaza circa 100 de tone aparent pentru a avea discutii fructuoase la fiecare 10 ani.

Aurul mentinut de BNR in primele strainatati este aur tranzactionabil, adica aur care poate fi folosit de BNR, printr-o pleiada de instrumente sa produca randamente positive pentru statul roman.

BNR a plasat aur in depozit si la banci comerciale private Nu doar in banci nationale ca de exemplu:
– in 2004 catre Bank of Nova Scotia, Fortis Bank Bruxelles, Barclays si Morgan Stanley NY;
– In 2005 catre Bank of Nova Scotia and Fortis Bank Bruxelles.
Datele apar in raportul anual al BNR din 2005. Link aici http://www.bnro.ro/files/d/Statistica/seturi%20de%20date/situatii%20financiare/EN/E2005.pdf

Pentru o ruminare ampla asupra relatiei “de aur” intre BNR si Banca Angliei, in timp, aici https://www.bullionstar.com/blogs/ronan-manly/central-bank-gold-at-the-bank-of-england/

Daca nu folosesc aurul din strainatati pentru a genera randamente pentru statul roman atunci nu doar ca cei din BNR nu pot sa isi ia bonusul de pana in 10% (magia puterii de negociere si a nestiintei contrapartidei) dar mai inseamna si ca putem vorbi de un cost de oportunitate considerabil.

Despre instrumentele ce pot fi folosite pentru a genera randamente pe seama celor 2,5 miliarde de dolari (echivalentul aurului la 1365 dolari per uncie) am scris aici http://lucianisar.com/uncategorized/aurul-bnr-in-strainatati-si-vanzarile-in-lipsa/ si aici http://lucianisar.com/uncategorized/bnr-si-aurul-la-londra-cat-sa-iasa-de-o-ciunga/.

Aurul a fost trimis in strainatate de BNR in mai multe perioade dar mutarea din 2010 a fost realizata sub pretextul auditarii detinerii. Justificarea nu tine deoarece auditul fizic se poate face si in tara detinatoare asa cum o demonstreaza zeci de alte natiuni. Mai mult auditul in tara este mult mai ieftin decat o trimitere in strainatate pentru validare.

Un alt argument de barfa este legat de asigurarea securitatii dar nici acesta nu are valoare de adevar deoarece pana la momentul trimiterii nu au existat incidente publice de secuitate nici pe teritoriul Romaniei .

Un alt argument de barfa este legat de practica internationala. Practica internationala actuala este exact pe dos in sensul repatrierii detinerilor din strainatate dupa cum ne demonstreaza situatia Bundesbank din 2013. Mai mult diversificarea international de rezerve de aur fizic este realizata de acele banci centrale care monetizeaza explicit aurul prin tranzactionare.

Magia tranzactiilor cu aur vine atat din opacitatea pietii precum si din maniera de comunicare a BNR. Un exemplu graitor este comunicarea detinerii de aur in strainatate a BNR, lipsita de transparenta in rapoartele recente de activitate.

Pentru a ajuta intelegerea publicului referitor la ce face BNR sau nu face BNR desi ar trebui sa faca daca tot a mutat aurul in strainatati trebuie sa explicam o serie de elemente de piata foarte des intalnite.
 
In tranzactiile avand ca suport active asemenea aurului, obligatiunilor sau actiunilor foarte des apar notiuni ca special repo, classic repurchase agreement, securities lending, collateral upgrade, buy/sale-back, gold leasing or gold swaps. Mai multe despre parte din aceste instrumente in http://www.theotcspace.com/sites/default/files/2011/11/003-the-repo-market.pdf

Specific despre gold lending si gold leasing aici
http://www.alhambrapartners.com/2013/05/28/sunday-gold-fix-the-basics-of-leasing/

Regulile de contabilitate ale BNR spun ca si in eventualitatea in care ar intra in astfel de tranzactii, BNR ar raporta detinerea de aur chiar daca sa zicem un accord de leasing pe aur ar fi mutat aurul fizic in piata, catre un alt detinator.

Excursul urmator va arata ca pe baza tranzactiilor cap la cap BNR nici macar nu trebuie sa intre direct intr-un contract de leasing pe aur ca sa puna la dispozitie aurul in piata ci e suficient sa duca aurul fizic intr-o jurisdictie (acele strainatati) unde aurul fizic se tranzactioneaza, ceea ce a si facut.

Nestiinta, poza, sau ciunga contra cost de oportunitate? (Tranzactiile din 2004 si 2005 sugereaza o relatie temeinica si de durata cu tipuri diferite de actori pe piata aurului).

Daca in raportul anual din 2009, Banca Reglementelor Internationale (BIS) raporta zero derivative pe suport aur, in raportul din 2010 apareau derivative pe aur in echivalentul a 8,162 miliarde de dolari.  Sursa aici http://www.realclearmarkets.com/articles/2013/04/19/the_gold_slam_is_evidence_of_troubled_banks_100272.html

In iulie 2010 Wall Street Journal mentioneaza faptul ca BIS a realizat swapuri pe aur cu 10 banci europene in echivalentul a 346 tone de eur.

In iulie 2010 Financial Times, explica procedeul prin care bancile pun la dispozitie in aceste swapuri aurul pe care il au/tin diferitii client. Link aici https://next.ft.com/content/3e659ed0-9b39-11df-baaf-00144feab49a#axzz2QpHH4dqq

Altfel spus ceea ce a ajuns la BIS pentru a fi swap-at contra dolari/euro etc nu erau detinerile in nume propriu ale celor 10 banci comerciale ci detinerile in diferite conturi si forme contractuale ale clientilor bancilor respective.

Aceeasi informatie dar cu mai multe detalii poate fi regasita si aici http://www.gata.org/files/Lambourne-BISGold-11-09-2010.doc

! Contracte cap la cap!

In anexa un exemplu de contracte cap la cap.

Un contract intre client si banca comerciala si un altul intre banca comerciala si BIS.

Clientul a cedat aurul bancii contra bani, contra alt activ sau doar pentru a fi pastrat.

Banca comerciala a cedat aurul clientului catre banca BIS contra cash.

Clientul poate ca nici nu stia ca in final, aurul fizic ce ii apartinea de drept  a ajuns la BIS prin tranzactii successive.

Desigur necunoasterea Nu este si scuza unor angajati din BNR.

In majoritatea tranzactiilor din insiruirea anterioara inceputa cu “repo” se cedeaza colateral (care poate fi reprezentat de obligatiuni, aur, actiuni) contra cash. Cel care detine colateralul pe perioada instrumentului respectiv poate intra in tranzactii cu acel colateral, cedandu-l altora asa cum am explicat in opinia referitoare la tranzactiile in lipsa (short sale pe aur).

Revenind la BNR, in momentul in care a mutat aurul fizic in strainatati acesta devine la dispozitia celui care il detine fie ca este banca centrala, banca centrala a bancilor centrale, banca comerciala, fond speculative, producator de aur, bursa de aur, utilizator industrial de aur indiferent de forma contractual care poate fi contract de imprumut de aur, de leasing de aur, de swap de aur, de custodie de aur or orice fel de denumire nastrusnica poate avea un contract bilateral realizat off-market (in afara pietei).

Un contract bilateral in afara pietei este exact forma prin care monetizarea aurului ar fi evitata (si implicit lasarea de bani pe masa) cel mai usor de ochii rautaciosilor.

Aurul trimis in strainatati junge in piata in urma unui al doilea contract asa cum s-a vazut in insiruirea client –banca comerciala-BIS si este monetizat, rentabilizat.

Daca BNR nu ia partea ce i se cuvine din aceasta monetizare inseamna ca a crescut enorm de mult pentru standardele romanesti costul unui interviu si a unei vorbe bune …

Aurul se tranzactioneaza de foarte multa vreme ca si activ financiar decuplat de detinerile reale de aur fizic.

Aceste detineri de aur fizic sunt necesare din cand in cand pentru livrare mai ales cand sunt anumite conditii in piete, nu neaparat in cea specifica de tranzactionare a aurului e.g. probleme de decontare intre banci, calitate scazuta a altor forme de collateral general.

In conditii limita (destul de frecvente in ultimii 6 ani) aurul fizic se plateste “in aur”. Pentru a putea primi plata “in aur” “(daca e denigrator ciunga), aurul  trebuie sa fie intr-o zona unde se tranzactioneaza. Aurul ascuns in Romania nu face parte din circuitul global.

Un articol din ZeroHedge da cateva detalii care fac lumina cat de “intinsa” este piata de aur tranzactionat in format hartie raportat la piata de aur fizic: “ 542 de uncii de aur hartie la fiecare uncie de aur fizic. Un factor de diluare de 0,2%” Link aici http://www.zerohedge.com/news/2016-01-26/comex-snaps-gold-dilution-hits-record-542-oz-gold-claims-every-ounce-physical

Aurul fizic este valoros. Detinerea acestuia in strainatati ar trebui sa aduca o rentabilitate semnificativa statului roman si desigur bonusului de performanta a BNR. Neglijarea unei asemenea surse de venit este un lux.

Aurul mutat in strainatati nu poate fi repatriat peste noapte in Romania deoarece contractele la contracte la contracte au perioade si clauze de intrerupere inainte de scadenta, penalizatoare. Penalizarea ar trebui decontata de BNR si ar aparea in scripte.

Un selfie cu un lingou fals nu tine de rentabilitatea detinerii de aur fizic. Link aici http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7549859-video-guvernatorul-isarescu-tezaurul-exista-integral-subsolurile-bnr-zvonurile-cum-scos-aurul-din-tara-sunt-foarte-periculoase.htm

Anexa 1) Un exemplu deloc utopic ce inseamna contract la contract la contract in cazul aurului dus de BNR si lasat in strainatati.

Sa presupunem ca BNR duce aurul la Londra sau la BIS sub un pretext. Plateste transport, paza si asigurare, costuri de auditare si decide sa il lase acolo in custodie. Plateste un comision de pastrare, asigurare etc. ca sa stie si intermediarul unei asemenea mutari ca nu s-a deranjat degeaba.

Aurul fizic aflat in strainatati este cedat intr-un contract de imprumut la vedere unei contrapartide credibile de catre cel care are aurul Romaniei in custodie, paza (“pe semnatura”).

Cel care a luat cu imprumut aurul Romaniei in pasul 2 la vedere (desi sigur a fost un contract pe o perioada mai lunga ca nu Se deranja intermediarul) da cu imprumut pe 5 ani (vede el ce face si cum rostogoleste imprumutul initial la un an, exact cum fac si Bancile traditionale cu depozitele clientilor ca sa finanteze un imprumut pe termen lung ca doar si lingourile de aur sunt “fungibile”) parte din cele 60 de tone.

Spre exemplificare poate da 2 tone unei burse de aur. Atat este totalul aurului fizic detinut de bursa din exemplul real din articolul ZeroHedge mentionat anterior. Factorul de diluare era de 0,2%. Asa de mult putea sa amplifice aurul fizic. E usor de evaluat ce ar insemna reducerea stocului de aur fizic detinut pe nepusa masa.

Celelalte 58 de tone sunt cedarea contra dolari printr-un swap de aur contra dolari la un termen de 3 ani.

In acest exemplu este clar de ce aparent un imprumut al BNR de aur fizic in strainatati la vedere si inofensiv are cu totul alte implicatii, genereaza multi multi bani si nu poate fi repatriat oricand fara costuri majore pentru BNR.

Probabil ca e clar de ce BNR a tinut transferul de aur in strainatati atata vreme la secret si a incercat in 2010 o amagire a opiniei publice prin poze ale ziaristilor cu lingouri.

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.2/5 (20 votes cast)
Aurul BNR din strainatati: Contractele cap la cap, costul de oportunitate si bonusul BNR

, 4.2 out of 5 based on 20 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

8 Comentarii

Radu
30-07-2016 la ora 10:30 am

Ponta, acuzaţii incendiare la adresa lui Lucian Isar, după ce acesta a ajuns la DNA

http://www.stiripesurse.ro/ponta-acuzatii-incendiare-la-adresa-lui-lucian-isar-dupa-ce-acesta-a-ajuns-la-dna_982070.html

cațavencul
30-07-2016 la ora 4:55 pm

Mugur nu se lasă și ne bagă riscu-n casă

Mugur Isărescu e neîmpăcat. Lumea merge înainte, taxiurile cântă proslăvind spațiile mici și lemnul, Orban iese din viața politică urmat doar de cel mai bun prieten al său, un câine. Nu, nu e vorba de Blaga.

Isărescu a identificat un risc sistemic sever care amenință stabilitatea financiară. Atenție, este primul risc sever pe care BNR îl identifică în ultimii 26 de ani.

Care credeți că e? Evident, e vorba despre legea dării în plată: “În ultimele șase luni, s-au identificat inițiative legislative care își propun să reglementeze domeniul financiar-bancar, prin intervenția retroactivă în contractele încheiate între clienți și bănci”.

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează organul detectării riscurilor severe la specimenele din rasa guvernator, să luăm o altă avertizare de-a domniei sale: “O creștere economică de 6% pe viitor constituie o performanță remarcabilă. Nu înseamnă că nu-i vom auzi pe unii analiști spunând, dacă sporul PIB se va diminua în viitor de la 9% la 6%, că rata de creștere s-a prăbușit cu 33%”.

Deci, foarte relaxat, domnul Isărescu ne vorbește de o creștere economică de 6%… “pe viitor”. Știți când este făcută declarația de mai sus? În septembrie 2008.

Știți cât a fost creșterea economică în 2009? Minus 7%. Cât a fost în 2010? Minus 1%. Abia în 2015 am ajuns la nivelul PIB-ului din 2008.

Colegii, prietenii, familia, cei care țin la el – să presupunem că sunt și astfel de oameni – trebuie să fie alături de Mugur Isărescu în aceste momente. Nu va fi ușor, omul va continua să se închipuie mare finanțist, băiat fin care se plimbă cu bogații lumii prin castelele Grupului Bilderberg și-așa mai departe. Însă de-asta există pe lume pastile și doctori.

Nu zic că poate ar trebui și o terapie de șoc. Spre exemplu, lui Isărescu ar putea să-i fie puse în față, prin surprindere, scene cu falimentul Bancorex sau cu bătrâni plângând de durere că și-au pierdut banii la FNI.

http://www.catavencii.ro/mugur-nu-se-lasa-si-ne-baga-riscu-n-casa/

Da.....
30-07-2016 la ora 5:38 pm

O să fie personajul principal in serialul “”Las fierbinți””. Adora acest serial ….si l- am văzut la o conferință de presă prezentând secvente din prea minunatul serial. O să vedem in ce rol va fi distribuit

EK
30-07-2016 la ora 7:05 pm

Momente de aur cu intaiul conducator al finantelor plaiurilor mioritice:
http://m.stirileprotv.ro/lbin/mobile/index.php?article_id=3702402

“Avertismentul lui Mugur Isarescu dupa demisia lui Ponta. Ce spune despre un premier de la Banca Nationala

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei se declara ingrijorat de situatia aparuta dupa demisia lui Victor Ponta.”

Si acum din ciclu “ma bag in seama ca poate merge”:
Cu privire la posibilitatea ca viitorul premier sa provina de la Banca Nationala, Isarescu a spus: “Avem rezerve de cadre aici”.

EMOȚIONANT!!!!!

PS. Ce ii mai place termenul de “cadru”.

[…] oameni precum Sorin Ovidiu Vantu… Si atunci despre ce colonie vorbim? Ar trebui sa meditam si despre cum s-a tratat privatizarea Oltchim si vom constata cu usurinta cat de primitiv actionam. De […]

George A.
30-07-2016 la ora 9:42 pm

COMENTEAZA