In vreme de criza cum sa faci bani cu BNR pe seama Statului ori o idee de investitie pe o luna, cu rentabilitate potentiala de 43%

1 martie 2012 • Banking at Large, Macro, Media, Money matters

In vreme de criza, Banca Nationala a Romaniei ofera o noua oportunitate de a face bani pe seama Statului Roman. Statul Roman dovedeste cu prisosinta ca fara stiinta ori cu buna stiinta pierde bani pe canale multiple prin intermediul diferitelor autoritati constituente.

De curand statul roman a facut cadou investitorilor in emisiunea in dolari , circa 90,3 milioane de dolari. Cea mai nostima justificare a fost legata notorietatea castigata in acest mod de Romania . Chiar si la “rate card-ul” din timpul campaniei prezidentiale din SUA, 90 milioane de dolari ar cumpara suficienta publicitate pozitiva si nu notorietate de neofiti in ale finantarilor .

Noua “oportunitate “ pentru investitori pe seama statului este deschisa de recentul “Comunicat privind extinderea gamei activelor eligibile acceptate de către BNR pentru operaţiunile de piaţă monetară” .

Pe baza acestei noi facilitati se poate structura o investitie la o luna cu o rentabilitate potentiala de 43% (516% per annum).

Rentalibiltatea potentiala este generata de doua componente. O prima componenta este reprezentata de diferentialul intre cat plateste statul pentru a se imprumuta si cat primeste investitorul de la stat pentru a-l imprumuta, multiplicat cu leverage-ul structurii. A doua componenta este reprezentata de castigul din miscarea pretului multimplicat cu leverage-ul structurii ( desi istoria nu este un bun predictor al viitorului pretul a crescut cu 4% in ultima luna si fiind o emisiune lansata la o dobanda prea mare si de o tara cu economie stabilizata are toate sansele ca pretul sa creasca in continuare).

BNR poate oferi lichiditate la o luna contra colateralului reprezentat de emisiunea in dolari a statului roman in moneda locala ( normal) ori in dolari ( s-au mai vazut si alte surprise). O surpriza care ar strica mecanismul propus si ar denatura “filozofia” actuala promovata de BNR este de a finanta detinatorii de titluri in dolari la dobanda Lombard, in acest moment aflata la 9,5%. Desi finantarea contra titluri exprimate in lei se realizeaza cu obstinatie pe o perioada de 7 zile, in acest caz special, se face pana la o luna sa nu stea cu stres “investitorul”. “Haircut-ul” aplicat de 9% inseamna in mare ca pentru un instrument valorand 100 de unitati primesti de la BNR 91 de unitati de lichiditate.

Mecanismul oneros care-l deschide cordialitatea BNR este in linii mari urmatorul (*):

Pasul 1 ) Un investitor ce detine suma X cumpara obligatiuni in dolari emise de Statul Roman remunerate cu o dobanda de 6.5% per annum ( doar pentru exemplificare).

Pasul 2) Direct ori prin intermediar ( depinde de tipul de investitor), investitorul cere finantare de la BNR contra colateralul reprezentat de obligatiunile statului

Pasul 3) BNR ofera lichiditate in moneda locala, leu, egala cu 91% din X investitorului pe o perioada de o luna la o dobanda egala cu dobanda de interventie, adica 5,5% per annum (pa).

Pasul 4) Investitorul intra intr-un swap valutar (**) prin care cedeaza moneda locala primita de la BNR pentru o luna si pentru care plateste 5,5% pa, la o dobanda implicita de 2,75% pa si primeste dolari pentru  o luna la o dobanda egala cu Libor USD la luna, sa zicem 0,25% pa.

Investitorul pentru a ramane din nou cu lichiditate in dolari in suma de 91% din X, plateste BNR pentru lei primiti 5,5% pa si respectiv 0,25% pa pentru dolarii primiti prin swap si primeste doar 2,75% in swap pentru leii cedati. Dupa acesti pasi Invstitorul ramane cu 91% din X in dolari timp de o luna pentru care plateste (5,5+0,25-2,75)=3% pa.

Rezultat intermediar 1:

Dupa primii 4 pasi investitorul detine “cash” 91% din X, bonduri aflate in gaj la BNR pentru o luna in valoare de X si o remunerare la sfarsitul lunii de (6,5%-3%)*0,91*X/12+6,5%*0,09*X/12

Pasul 5) Cu cei 91% din X, acum in dolari , investitorul cumpara din nou titluri ale statului roman in dolari remunerate cu o dobanda de 6.5% per annum ( doar pentru exemplificare).

Pasul 6) Direct ( daca e dealer primar) ori prin intermediar ( un dealer), investitorul cere finantare de la BNR contra colateralul reprezentat de obligatiunile statului in valoare acum de 91% din suma initiala

Pasul 7) BNR ofera lichiditate in moneda locala, leu, egala cu 91% din 91% din X investitorului pe o perioada de o luna la o dobanda egala cu dobanda de interventie, adica 5,5% per annum (pa).

Pasul 8) Investitorul intra intr-un swap valutar (**) prin care cedeaza moneda locala primita de la BNR pentru o luna si pentru care plateste 5,5% pa, la o dobanda implicita de 2,75% pa si primeste dolari pentru  o luna la o dobanda egala cu Libor USD la luna, sa zicem 0,25% pa.

Investitorul pentru a ramane din nou cu lichiditate in dolari in suma acum de 91% din 91% din X, plateste BNR pentru lei primiti 5,5% pa si respectiv 0,25% pa pentru dolarii primiti prin swap si primeste doar 2,75% in swap pentru leii cedati. Dupa acesti pasi Investitorul ramane cu 91% din 91% din X in dolari, timp de o luna pentru care plateste (5,5+0,25-2,75)=3% pa.

Rezultat intermediar 2:

Dupa primii 7 pasi investitorul detine “cash” 91% din 91% din X ( aprox 83% din X), bonduri aflate in gaj la BNR pentru o luna in valoare de X+91% din X si o remunerare la sfarsitul lunii de (6,5%-3%)*0,91*X/12+6,5%*0,09*X/12+(6,5%-3%)*0,91*0,91*X/12+6,5%*0,09*0,91*X/12

Iteratiile pot continua in functie de ambitiile si relatiile investitorului , lichiditatea pietei colateralului, bunavointa autoritatilor fata de utilizarea banului public. Exista o serie de restrictii asupra sumei cu care poate fi operata schema (***)

Ultimul pas il reprezinta inchiderea swap-urilor folosite la finantarea achizitiilor suplimentare de titluri, vanzarea de catre investitor a titlurilor detinute ( si mentinute pe parcursul finantarii la BNR) si contabilizarea profitului obtinut.

La fiecare iteratie ( grupuri de 3 pasi exemplificati mai sus), investitorul primeste pe colateratul cedat catre BNR, 91% din suma cedata, din ce in ce mai putin. Deoarece remunerarea colateralului de 6,5% pa la dolari este superioara costului finantarii primite 3% pa la dolari, fiecare iteratie reusita este un plus pentru investitor.

Componenta 1 ( diferential de dobanda amplificat):

La o suma de 1 milion de dolari ( suma poate fi mai mica ori mai mare, “dupa posibilitati”) ai unui investitor ce urmeaza aceasta schema pentru 30 iteratii ( poate fi si mai ambitios cu o prealabila  “aranjare favorabila a stelelor” ) rentabilitatea obtinuta este de 40% pa. Notionalul de titluri necesar este echivalent unui tichet minor in aceasta piata de titluri emise in dolari, adica aproximativ 10 milioane de dolari. La o emisiune de 2,25 miliarde de dolari tichetele de 10 milioane nu “misca “ piata.

Componenta 2 ( amplificarea miscarii pretului):

Suplimentar, mecanismul propus permite investitorului posibilitatea de a-si asuma o expunere mult mai mare decat suma pe care o detine. In exemplul oferit, investitorul cu 1 milion de dolari poate profita pe langa diferentialul cordial oferit de BNR si de o miscare favorabila a pretului obligatiunii pe o suma de 10 milioane de dolari. De exemplu la o miscare de 4% intr-o luna ( desi istoria nu este intotdeauna un bun predictor pentru viitor, miscarea de 4% intr-o luna este similara cu ce a experimentat emisiunea Romaniei de cand a fost emisa) investitorul castiga 4% flat la 10 milioane, ceea ce reprezinta 40% flat la capitalul initial investibil de 1 milion ( in termeni anualizati aceasta reprezinta 480% pa) (*).

Rezultatul potential al strategiei ( componenta 1 +componenta 2) este egala cu 43% la o luna (516% pa).

Este “laudabil” ca BNR s-a lansat intr-o forma locala de “Quantitative Easing” iar ca si beneficiu colateral reuseste sa tina pe linia de plutire prin transfer de valoare de la stat interese private locale aflate la “marginea” solvabilitatii. Actualele bonduri in dolari fiind emise cu o durata mare, la o dobanda generoasa si in volum semnificativ nu ar trebui sa se califice pentru genul acesta de finantare de catre BNR fiind in teorie destinat celor cu portofolii care pastreaza investitia pana la maturitate si nu celor cu propensiuni de trading, unor investitori din alte jurisdictii decat celor care folosesc resurse de lichiditate locale.

Statul, prin diferitii reprezentanti, se intrece in a crea “oportunitati” de investitii si rentabilitati superioare. Noua schema oferita de BNR favorizeaza obtinerea de rentabilitati impresionante pe termen scurt, necesare probabil pentru castigarea temporara a “notorietatii” si a bunavointei investitorilor.

(*) presupuneri

1) Exista un Risc legat de miscarea pretului obligatiunii. Deoarece se spune si credem ca “situatia economica a Romaniei este una buna si merge in directia corecta”, dobanda la emisiune va scadea ceea ce inseamna un pret al emisiunii mai mare si prin urmare investitorul in schema nu doar ca nu pierde din miscarea pretului dar are potentialul de a face bani suplimentar ( pe exemplul dat expunerea la miscarea pretului la o investitie de 1 milion este de 10 milioane; la o miscare a pretului intr-o luna de 4%, se castiga suplimentar inca 40%, equivalentul a 480% pa).

2) Pretul de piata nu este influentat de dimensiunile tichetelor tranzactionate folosite in exemplu, nici in cazul tranzactiilor cu titluri nici in cazul swapurilor valutare la o luna .

3) Statul a platit o dobanda mult prea mare ceea ce reprezinta un motiv suplimentar pentru care pretul obligatiunii este mai probabil sa creasca decat sa scada in perioada urmatoare ( vezi aici)

In masura in care investitorul nu poate face atatea iteratii intr-o singura zi, calculele pot fi usor replicate date fiind restrictiile.

(**) Swap-ul valutar in multe momente functioneaza pentru autoritati asemeni unui ” false friend”. Suna a piata valutara dar in realitate este un produs de piata monetara, simplist un depozit cu colateral in alta valuta in care cursul de schimb functioneaza doar ca si ancora de calcul.

(***) Restrictiile sunt date de lichiditatea emisiunii si a pietei de swap valutar la luna. Tichete de 10 milioane de dolari in aceasta piata nu sunt o problema.

 imagine de pe jelitar.blogspot.com

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

9 Comentarii

A
01-03-2012 la ora 12:05 pm

pentru claritae, “0,91%” acolo unde apare in text trebuie inlocuit cu “91%” cred

Lucian Isar
01-03-2012 la ora 12:08 pm

multumesc
am corectat

one of your ex-students
01-03-2012 la ora 2:30 pm

foarte tare articolul! (dar mai apare undeva 0.91%)

Lucian Isar
01-03-2012 la ora 3:58 pm

multumesc
l-am descoperit si pe ultimul (sper) hahaha

dragon
01-03-2012 la ora 4:08 pm

Frumoasă analiză, dar are o mică problemă. Dacă nu te poți finanța cu 0.25% p.a. pentru dolari, atunci pică schema. Sau în cel mai rău caz trebuie să te poți finanța cu măcar cam 2.5% p.a. maxim pe dolari. Alfel nu mai merge arbitrajul.

Lucian Isar
01-03-2012 la ora 4:21 pm

multumesc
suma initiala X este detinuta de investitor si este capitalul lui de plecare
nu trebuie sa o finanteze
daca vrea sa creasca suma poate sa se imprumute in moduri diferite pentru a-si spori capitalul initial

dupa etapa initiala leverage-ul tranzactiei se bazeaza pe swapuri si repo cu BNR
swapul valutar implicat functioneaza asemeni unui depozit cu colateral, pe “partea” de interes in structura, investitorul cedeaza o suma de lei ( pe o care o primeste initial de la BNR in contrapartida titlurilor detinute) pe o perioada de o luna si primeste suma echivalenta de dolari pentru aceeasi perioada de o luna
in acest moment in piata de swapuri valutare acest schimb se face la o dobanda de 2,75% pa pentru lei, contra Liborului la dolari la o luna ( care este circa 0,25% )

nu mai exista finantari reziduale pe parcurs deoarece tot leverage-ul se bazeaza pe swapuri si pe finantarea prin operatia de tip “repo” cu BNR-ul

Lucian Isar
01-03-2012 la ora 4:26 pm

Ce se poate pierde sunt comisioanele de intermediere pe parcurs dar fara a complica explicatia, iteratiile si leverage-ul creat pot fi incluse in instrumente structurate care pot fi oferite de anumiti participanti pe piata numita over the counter (OTC). In acest mod (economii de scara) comisioanele de reduc. Logica si pasii, asa numitii building blocks in investitiile structurate, sunt cele descrise in opinie

dragon
01-03-2012 la ora 4:41 pm

Atunc într-adevăr, ce mai lipsește e să ia destui bani ca să intrii pe piața respectivă. Că presupun că nu oricine are acces la toate instrumentele de mai sus, decât dacă dispune de sume mari de cash.. adică în jurul milionului de dolari amintiți 🙂

Lucian Isar
01-03-2012 la ora 4:51 pm

Tichetul de intrare intr-un astfel de mecanism nu este asa de sus ( cam la o zecime ).
Important este sa stii ce sa ceri si cum functioneaza diferitele elemente.
Exista multe deficiente care pot fi exploatate cu sume diferite.
Aceste exemple le promovez ca si moduri in care se poate capta valoare mai ales din asimetrii de educatie decat doar din putere financiara si influentarea preturilor.

COMENTEAZA