Surprizele din Bloomberg

16 ianuarie 2011 • Macro, Media

Zilele trecute un paragraf mi-a atras atenția într-un interviu din Bloomberg, una dintre cele mai urmărite surse de informații financiare pe plan internațional.

Versiunea în română preluată de pe mediafax.ro este următoarea :

«El a arătat că stabilitatea dobânzii cheie “a atenuat efectele de runda a doua ale majorării TVA”. Dacă dobânda creşte, sunt generate aşteptări şi sunt create efecte de runda a doua, a precizat el.

“De aici provine reticenţa de a modifica dobânzile. Este foarte important să rezistăm ca la Stalingrad. Politica monetară îşi va îndeplini în general obiectivele”.»

Dacă acesta este raționamentul care a ținut dobânzile nemodificate, atât în cazul revizuirii, cât și în cazul menținerii acestuia, în februarie ar trebui să asistăm la o reducere a dobânzii de intervenție de la 6.25% la 5.75%.

În cazul revizuirii, raționamentul economic poate deveni mai apropiat de cel al economiștilor care sugerează scăderea dobânzilor.

În cazul menținerii raționamentului, este evident că dacă prin creșterea dobânzilor cresc așteptările, prin scăderea dobânzilor ar trebui să scadă așteptările chiar și admițând asimetrii în răspuns.

Efectele de runda a doua ale majorării TVA se referă la impactul asupra prețurilor a unor eventuale creșteri salariale generate de negocierile având ca argument compensarea pentru creșterea acestei taxe.

Există numeroase lucrări de la BIS până la Bundesbank care găsesc un impact nesemnificativ al efectelor de runda a doua generate de majorarea TVA în condițiile unei contracții economice. Mai mult, marea majoritate a economiștilor români au accentuat în câteva rânduri inexistența acestor efecte în cazul actualei majorări de TVA. Este puțin credibil că după doi ani de recesiune și cu un viitor nesigur cererile salariale pe fondul majorării TVA să fie satisfăcute într-o măsură care ar crea un impact.

S.J. Nickell, fost membru extern al Comitetului de Politică Monetară a Băncii Angliei și actual Warden al Nuffield College Oxford menționează foarte clar că “aceste efecte de ordinul doi sunt cel mai probabil să se întâmple atunci când regimul de politică monetară nu are credibilitate și anticipările inflaționiste nu sunt bine ancorate”.

Revenind la partea cu creșterea dobânzilor și sporirea anticipărilor, probabil este legitim să ne întrebăm de ce România ar fi diferită față de celelalte țări ale Lumii care țintesc inflația și diferită față de teoria politicii monetare.

Din perspectiva politicii monetare, lucrurile sunt clare – împotriva inflației se luptă cu întărirea politicii monetare, nu prin menținerea caracterului politicii monetare, sau prin relaxare.

În condiții de credibilitate, un eventual anunț de posibilă majorare a ratei dobânzii are impact imediat în așteptări și limitează efectele de runda a doua. Comentariul din ziar ar putea fi o recunoaștere implicită a deficitului de credibilitate. Probabil că așa stau lucrurile dacă sesizăm că majoritatea prognozelor de inflație a analiștilor sunt la banda superioară a intervalului de țintă și în 4 din ultimii 5 ani ținta a fost ratată.

Să admitem că un astfel de efect pervers există în România și anume că anunțul de creștere a ratei cheie generează așteptări inflaționiste. Acest efect s-ar baza pe percepția pieței că Banca Centrală știe ceva mai mult decât piața, că nu e transparentă cum i-ar cere regimul de țintire a inflației și că de aceea majorează rata. În aceste condiții soluția nu este menținerea ratei, ci scăderea acesteia. O scădere ar antrena același comportament în sens invers și toată lumea și-ar ajusta așteptările inflaționiste descrescător, chiar dacă nu în aceeași măsură.

Dacă nici varianta scăderii ratei nu este fezabilă, apare o întrebare logică – prin ce mecanism se poate reduce inflația? Conform raționamentului din ziar, acest lucru se poate face doar prin menținerea ratei cheie. Noroc că raționamentul a survenit acum și nu când dobânda era la 10%.

În concluzie, dacă lipsa de credibilitate este atât de acut percepută probabil că ar trebui ajustată abordarea, prin a oferi pieței încrederea că demersul tuturor segmentelor de politică economică trag în aceeași direcție și anume spre prosperitatea națională.

Publicat pe standard.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

5 Comentarii

[…] Adevaratul motiv pentru care Guvernatorul BNR nu a folosit swapurile valutare pentru a limita efectele asupra economiei, cum a facut de exemplu Polonia, in ce i s-a parut un atac in Octombrie dar nu ia Ianuarie, a fost exprimat de insusi Guvernatorul BNR, care afirma intr-o conferinta in care educa presa si publicul ca nu face swapuri valutare ca sa nu indice unde vrea sa fie cursul. Aceste dovezi de lipsa de cunoastere nu sunt singulare e.g. declaratiile facute pentru Bloomberg si discutata in opinia “Surprizele din Bloomberg”.. […]

[…] Adevaratul motiv pentru care Guvernatorul BNR nu a folosit swapurile valutare pentru a limita efectele asupra economiei, cum a facut de exemplu Polonia, in ce i s-a parut un atac in Octombrie dar nu Ianuarie, a fost exprimat de insusi Guvernatorul BNR, care afirma intr-o conferinta in care educa presa si publicul ca nu face swapuri valutare ca sa nu indice unde vrea sa fie cursul. Aceste dovezi de lipsa de cunoastere nu sunt singulare e.g. declaratiile facute pentru Bloomberg si discutata in opinia “Surprizele din Bloomberg”.. […]

[…] Adevaratul motiv pentru care Guvernatorul BNR nu a folosit swapurile valutare pentru a limita efectele asupra economiei, cum a facut de exemplu Polonia, in ce i s-a parut un atac in Octombrie dar nu Ianuarie, a fost exprimat de insusi Guvernatorul BNR, care afirma intr-o conferinta in care educa presa si publicul ca nu face swapuri valutare ca sa nu indice unde vrea sa fie cursul. Aceste dovezi de lipsa de cunoastere nu sunt singulare e.g. declaratiile facute pentru Bloomberg si discutata in opinia “Surprizele din Bloomberg”.. […]

[…] Dupa ce bancile straine nominalizate au replicat ca poate nu il mai lauda degeaba in materialele de cercetare si nu ii mai faciliteaza interviuri in presa externa, Isarescu a ales ca tinta banci locale pe care le controla. Despre cum se acopera scaparile lui Isarescu in presa internationala in kink-ul de aici http://lucianisar.com/media/surprizele-din-bloomberg/ […]

[…] Dupa ce bancile straine nominalizate au replicat ca poate nu il mai lauda degeaba in materialele de cercetare si nu ii mai faciliteaza interviuri in presa externa, Isarescu a ales ca tinta banci locale pe care le controla. Despre cum se acopera scaparile lui Isarescu in presa internationala in kink-ul de aici http://lucianisar.com/media/surprizele-din-bloomberg/ […]

COMENTEAZA