Sondajul HBS referitor la competitivitatea SUA: implicatii pentru Romania

21 ianuarie 2012 • All, Media, Miscellaneous

Sub titlul “Prosperity at Risk “ , Harvard Business School a lansat miercuri rezultatele unui sondaj realizat in rindul absolventilor referitor la competitivitatea SUA. Desi maniera in care SUA trebuie sa adreseze problematica competitivitatii este in multe aspecte diferita de cea a Romaniei, exista citeva idei asupra carora merita chibzuit din perspectiva nationala.

La sondajul HBS au raspuns 10 000 de absolventi din totalul de 78 000, din care 1700 au fost implicati in ultimul an in investitii in afara si in interiorul SUA.

Datorita multiplelor diferente, inclusiv distanta fata de frontiera tehnologica globala, nu are sens transcrierea fara nuante in programele guvernamentale romane a programelor oportune pentru SUA. Abordarea romaneasca in domeniul competitivitatii si declaratiile Comitetului National pentru Competitivitate pot fi descoperite in link-urile din interiorul articolului “Pierderea sistematica  a titlului de Miss World si nazuintele de competitivitate ale Romaniei”.

Competitivitatea este definita drept masura in care firmele operand intr-o anumita tara au capacitatea de a concura cu succes la nivel regional si global, asigurand simultan standarde de viata in crestere pentru cetatenii respectivei tari. Din aceasta perspectiva recentul cod al muncii care favorizeaza contractele pe termen scurt, in zona de echilibru permit dezinvestirea usoara ( vezi Nokia) si atrag investitiile care genereaza produse or servicii cu valoare adaugata scazuta.

Ambele dimensiuni sunt importante, atat succesul firmelor cat si standardele de viata. Masurile de devalorizare interna de tipul taierii salariilor sub pretextul cresterii competitivitatii sunt pozitionari inguste si fara posibilitatea de a rezista pe termen mediu in mediul concurential global. Daca singurul argument al Romaniei din punct de vedere competitiv sunt salariile reduse, permanent va exista un “Vietnam “ ori un “Maroc”  unde multinationalele sa se relocheze . Dezideratul este de a crea servicii si bunuri cu valoare adaugata care sa permita acoperirea unui nivel decent al standardului de viata.

Competitivitatea economiei este rezultatul unei abordari sistemice, rezulta dintr-un aranjament socio-economic si se bazeaza pe o conceptie multimensionala in care interactioneaza elemente apartinand multiplelor nivele, meta, macro, mezzo si micro.

 

Romania este intr-o cursa cu celelalte natiuni intr-un mediu dinamic si parafrazand Paradoxul Reginei Rosii inspirat de Alice in Tara Minunilor, are nevoie de mult efort doar pentru a-si pastra locul. Sondajul sugereaza ca si in cazul deciziilor de relocare a afacerii din SUA, competitia este ampla, 146 de tari devenind destinatii potentiale incluzind destinatii exotice de genul Togo, Turkmenistan, and Tuvalu. Din 1005 decizii potentiale de a muta activitatile in afara SUA, alternativele cele mai comune nu sunt surprinzatoare:China (426), India (382), Brazil (152), Mexico (149) si Singapore (121).

O mare parte din respondenti considera ca desi pozitia competitiva a SUA este solida in acest moment, aceasta se va deteriora in urmatorii trei ani.

O alta concluzie este ca muncitorii au optiuni si mobilitate limite si ca presiunea asupra standardelor de viata va creste. Firmele pe de alta parte, au o flexibilitate mult mai mare prin optiuni de relocare, outsourcing si alte proceduri similare. In ciuda conceptiilor traditionale, operatiunile care isi cauta noi destinatii nu sunt doar cele cu valoare adaugata scazuta ci si cele de varf, inclusiv cele de cercetare-dezvoltare.

Aceste constatari sugereaza existenta unui potential latent pentru Romania atat din perspectiva relocarilor de afaceri cat si a posibilitatii cresterii standardelor locale de viata.

Sondajul a surprins 17 elemente identificate de diferite analize anterioare ca si piloni pe care se bazeaza diferentele pe termen lung intre natiuni in ce priveste productivitatea si prosperitatea.

Cele 17 elemente sunt: politicile macroeconomice, eficienta sistemului politic, lipsa coruptiei si protectia dreptului de proprietate, eficienta cadrului legal, complexitatea fiscalitatii, sistemul de educatie incluzand studiile liceale, infrastructura logistica, infrastructura de comunicatii, universitati de calitate cu legaturi cu economia reala privata, contextul pentru stimularea antreprenoriatului, existenta fortei de munca calificata, flexibilitatea pietei muncii, infrastructura de inovatie, reglementarea, forta polilor de crestere, calitatea pietelor de capital, sofisticarea managementului.

In cazul SUA, slabiciunile curente si viitoare ale mediului de busines sunt considerate a fi sistemul fiscal, sistemul de educatie incluzand studiile liceale, politicile macroeconomice, cadrul legal si de reglementare, infrastructura si calificarea fortei de munca.

Printre masurile de imbanatatire a mediului in SUA au fost mentionate reducerea presiunii din partea reglementatorilor, imbunatatirea sistemului de educatie si inlesnirea regulilor de imigrare pentru talente.

Si in cazul Romaniei, reforma educatiei nu trebuie privita ca o initiativa rupta de context. Aceasta reforma face parte din multiplele aspecte care contribuie la asigurarea competitivitatii Romaniei pe termen lung.

Ca si implicatii pentru Romania, cresterea productivitatii peste nivelul salariilor este un deziderat. Acesta nu trebuie realizat prin reducerea salariilor nominale si reducerea suplimentara a celor reale prin intermediul deprecierii respectiv al inflatiei, ci printr-o abordare holistica si sutinuta a problematicii competitivitatii.

imagine preluata de pe http://cioinnervoice.wordpress.com/ 

 

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

1 Comentariu

[…] mult despre competitivitate in “Sondajul HBS referitor la competitivitatea SUA, implicatii pentru Romania” si “Halele Nokia se ocupa cu […]

COMENTEAZA