Sfatul analistului financiar.Un cadru de alocare a averii în 4 culori (4)

2 februarie 2011 • Media, Money matters

Publicat in ziuaveche.ro

In creionarea cadrului de alocare a averii este important să se ţină seama de înclinările fundamentale ale persoanei umane.

Acestea sunt abateri de la modelul economic al comportamentului perfect raţional, des întâlnite în realitate. Cunoaşterea şi identificarea acestora ajută în calibrarea deciziilor şi identificarea manipulărilor. O prima categorie este cunoscută ca şi ancorare.

În prelegerea lui D. Kahneman de la primirea premiului Nobel pentru economie în 2002 , MAPS OF BOUNDED RATIONALITY: A PERSPECTIVE ON INTUITIVE JUDGMENT AND CHOICE, se precizează că ancorarea gândurilor asupra unui punct de referinţă este unul din elementele care justifică o sumedenie de erori în procesele de luare a deciziilor.

În luarea deciziilor din toate aspectele vieţii persoanele se ancorează şi se bazează prea mult pe o anumită informaţie ori o anumită valoare şi ulterior se ajustează pentru a include elementele adiţionale. Exemplele folosite sunt de de la procesul de cumpărare a unei maşini ancorat în anul de fabricaţie ai numărul de kilometric până la experimentul din 1974 a lui Kahneman şi Tversky în care răspunsul la întrebarea care e procentul ţărilor africane în UN s-a dovedit ancorat în alegerea aleatoare a unui număr de la 1 la 100.

În lumea financiară ancorările apar frecvent şi de multe ori sunt incluse voit în desenul produselor . O cunoaştere a existenţei acestor surse de erori cognitive permite individului să aleagă mai cu grijă produsele utilizate, să le comparare mai uşor şi să deceleze intenţiile creatorului de produs. Spre exemplificare trecem în revistă mai multe tipuri de situaţii simple ori mai complicate.

Un produs des întâlnit în piata depozitelor simple este cel cu dobândacrescătoare să zicem un depozit la 3 luni care plăteşte 4% corespunzător primei luni, 7% corespunzător celei de a doua şi 10% corespunzător celei de a treia. Ancorarease realizează la 10%, în schimb, în cazul în care dobânda se plăteşte la scadenţa depozitului dobânda primită pentru menţinerea depozitului pe toată perioada va fi mai mică decât media aritmetică a celor trei valori datorită actualizării valorilor (punct atins în numerele anterioare: o sumă în viitor valorează mai puţin decât una în prezent). Acelaşi raţionament se menţine şi în cazul în care compunerea dobânziise face lunar.

O alta formă de ancorare des intimită pe piaţa depozitelor sunt cele cu rate mari pe termene scurte, care sub justificarea păstrării şi fidelizării clienţilor încearcă o ancorare, sperând că urmatoarele dobânzi mai scăzute compensează efortul iniţial.

O altă formă de ancorare se realizează în cazul depozitelor cu plata dobânzii în avans fiind foarte posibil ca utilizatorul să facă mai greu comparaţia cu un depozit normal cu plata dobânzii la scadenţă, valorizând mai mult decât e cazul avantajul primirii banilor în avans. Acest efect se suprapune şi peste un concept economic numit actualizare hiperbolică, care sugerează că rata subiectivă a perosanelor poate să fie mult mai mare decât dobânda .

În cazul produselor structurate ori a swapurilor de dobânzi o formă frecventă de ancorare intervine prin utilizarea aşa numitelor structuri in –arrear . Aceste produse nu plătesc de exemplu un cupon bazat pe o dobândă stabilită cu 3 luni înainte plăţii cuponului ci chiar în ziua plăţii . Acestea devin populare când curbele de dobândă devin înclinate. Diferenţele dintre cele două dobânzi menţionate pot fi mari 50bp ori mai mult în funcţie de mediu, ceea ce ancorează uşor percepţiile clienţilor. Structura ratelor dobânzilor leagă valoarea dobânzilor de termenul la care se referă.

Un alt produs structurat având ca şi support dobânzile este cel numit cu maturitate constantă în care cuponul normal, să zicem Robor-ul la 3 luni ori Euribor-ul la 3 luni, este înlocuit cu valoarea unui instrument la să zicem 10 ani. Această schimbare prin includerea altor elemente gen convexitate în produs ancorează percepţia clientului şi complică ajustarea. Clienţii care sunt expuşi la aşa ceva ori pot descompune produsul în componente mai simple ori ar fi indicat să ceară un preţ pe acelaşi tip de produs şi cu exact aceleaşi caracteristici de la o alta contrapartidă.

Ancorarea şi efectele date de structurarea pe produsele de dobânzi sunt greu nu atât de identificat, dar de ajustat corect . De multe ori ajustările nu merg în direcţia care pare naturală.

Istoria nu este un predictor pentru viitor şi nici cursul de tip outright forward (concept dezvoltat mai pe larg în episoade ulterioare).

În cazul tranzacţiilor pe diferite clase de active ancorarea este omniprezentă.

Ancorarea cea mai frecventă se produce la preţurile istorice, la prognoze înainte de listări şi la anunţurile autorităţilor. În cazul acţiunilor cu mişcări volatile investitorii tind să fie mai puţin atenţi la schimbările fundamentale în capacitatea companiilor de a livra în viitor cât mai mult la diferite numere considerate cheie. Scăderea faţă de punctul la care s-au ancorat anticipările potenţează un efect de zestre (discutat in numere viitoare) care face ca ieşirea din poziţie să nu se facă chiar dacă argumentele sunt peremtorii. E bine de reţinut că un activ, care a pierdut 90%, nu este decât unul care a pierdut 80% şi după s-a injumatăţit .

Un exemplu recent de ancorare este acţiunea Fondului Proprietatea în care şi cei care au achiziţionat drepturi prin diferite activităţi în zona gri la preţuri de 10-20% nu consideră banda 60-70% suficientă, fiind ancoraţi în valoarea nominală.

O alta formă de ancorare se utilizează în registrul preţurilor macro. De exemplu, chiar dacă toată lumea ştie că dobânzile nominale trebuie comparate cu inflaţia anticipată pentru a estima dobânda reală, retorica de justificare a lipsei de reacţie a autorităţilor monetare ancorează percepţia în inflaţia curentă realizată.

Cursul de schimb este una din zonele cele mai utilizate în ancorare anticipărilor. De exemplu, în anul 2007, cursul ca şi ancora au amplificat încrederea în tăria monedei naţionale şi a mărit înclinaţia de a se finanţa în valută la termene lungi. Acest aspect suprapus peste dobânda nominală mai mică la creditele în valută a creat o explozie în cererea de astfel de credite. În cazul României supra-aprecierea monedei naţionale în acea perioadă este un caz şcoală fiind numit în literatură Dutch disease. Dupa opinia mea, aceasta apreciere necontrolată a fost, alături dedobânzile mari la moneda naţională, a fost cauza principala a ancorăriianticipărilor şi a masivei concentrări de credite ale populaţiei în valută.

Cursul de schimb este folosit la numeroase depozite şi note structurate pentru a amplifica profitul potenţial. Atractivitatea diferitelor structuri ţine de cele mai multe ori de ancorele pe care le au clienţii in diferite momente. Structurile încearcă permanent să identifice care sunt cele mai probabile ancore generate de diferiţii formatori de opinie şi să deseneze produsele în jurul acestor repere. Desenul în jurul reperelor nu sunt cele mai bune pentru clienţi şi în unele cazuri nici pentru structuratori, dar sunt cele care se vând singure, pentru că nu fac decât să confirme ceea ce clientul crede deja. Căutarea de informaţii care să confirme propriile păreri este o altă înclinaţie umană fundamentală. Clienţii ar trebui să se ferească de asemena ancore confimatoare. Spre exemplificare, acum în măsura în care volatilitatea percepută a perechii euro-ron este foarte mică cele mai uşor de vândut produse sunt cele care oferă dobânzi mai mari în măsura în care cursul nu iese dintr-o anumită bandă. Situaţii de genul acesta s-au mai întâmplat în istoria recentă iar ieşirile din bandă nu au fost anticipate. Dacă alegerea diferiţilor clienţi se face pe bază de ancore, simpatii, anticipări, preţurile produselor se bazează pe factorii de piaţă care se tranzacţionează. ori îşi asumă diferiţi jucători. De obicei, în momentul vânzării unui astfel de produs instituţia nu păstrează toate riscurile în portofoliu le închide în piaţă astfel încât un astfel de produs nu este un pariu contra clientului . Dacă unul câştigă, nu înseamnă că celalalt pierde. Dacă instituţia a închis toate riscurile în piaţă în momentul vânzării produsului, a şi încasat profitul, incertitudinea fiind doar legată de care va fi rezultatul din perspectiva clientului.

Maniera de a avea o abordare raţională în utilizarea unor astfel de produse în episoadele următoare.

Un factor care amplifică ancorarea şi eroarea de ajustare este vivacitatea respectivului reper . Aceasta se referă la cât de prezentă o anumită informaţie a fost la ştiri, la câtă incredere acordăm diferitelor informaţii. Mai mult in episodul 5.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

Homepage
13-01-2012 la ora 4:40 am

… [Trackback]…

[…] Read More Infos here: lucianisar.com/articole-presa/sfatul-analistului-financiar-un-cadru-de-alocare-a-averii-in-4-culori-4/ […]…

Kindle 3
04-02-2012 la ora 4:47 pm

…Take a look for more Information on that topic…

[…]you make blogging glance[…]…

COMENTEAZA