Sfatul analistului financiar: Cadrul de alocare a averii în patru culori (3)

La mulţi ani! În cazul construirii averii şi ţinând cont de compunerea dobânzii această urare este atât relevantă prin faptul că e suficient timp de acumulat ci şi un necesar suficient de mare pentru a fi cheltuit la bătrâneţe .

Cadrul de alocare este relevant indiferent de suma de pornire încercând în versiunea simplistă este echivalentă unui portofoliu standard diversificat pe mai multe dimensiuni de risk cu protecţie la pierderi şi cu potenţial sporit la mişcări pozitive.

 

În cartea Nudge a lui R. Thaler se introduce conceptul de Arhitecţi de alegere. La un meta nivel pentru cadru nostru de alocare a averii arhitecţii de alegere sunt spaţiul fiscal care influenţează rezultatul net al diferitelor strategii de investiţii, cadrul juridic, cultura. În cazul spaţiului fiscal un exemplu relativ recent l-a reprezentat impozitarea diferenţiată a depozitelor la termen faţă de conturi curente fapt ce modifică distribuţia fondurilor pe tipuri de instrumente şi avea impact asupra curbei post taxe a ratelor dobânzilor.

 

Revenind la elemente relevante pentru definirea cadrului, în acest episod atingem pragurile de stress  şi money versus leisure time trade off, importanţa traiectoriei versus final, evenimente cu probabilitate mică dar cu impact mare .

Alocarea averii fiind un demers personal este important de înţeles cum reactionează propria persoană la pierderea anumitor sume atât în termen relativ cât şi absolut şi care sunt zonele de confort . Această cunoaştere va ajuta oferirea de feedback constructiv la structurarea unor produse care să descrescă stress-ul inerent unui proces investiţional activ. Pentru mai multe amănunte referitoare la stress-ul indus R.M.Sapolsky Why Zebras Don’t Get Ulcers. Una din teoriile microeconomice privind alegerile consumatorilor se referă la compromisul (trade off ) între timpul liber şi timpul în care se munceşte, între timpul liber şi bani.  Un cadru bine articulat şi implmentat de alocare a averii sporeşte ambele segmente prin creşterea sumei de bani generată şi prin îmbunătăţirea calităţii timpului liber datorată reducerii stresului (reducerea stresului vine prin mai multe canale de la evitarea nivelelor de panică până la o micşorare a numărului de realizari negative). Nivele de stres sunt importante şi pentru că în aceste zone comportamentul individual de asumare a riskului basculează în sensul în care dacă peste prag indivizii sunt mai conservatori sub prag persoanele pot căuta în mod activ riskuri mult mai mari pentru a-şi reface immediat pierderea. Aceste schimbări de comportament pot genera cascade de pierderi care scot de pe orbită întreaga construcţie.

În pieţe se spune că un activ al cărui preţ a scăzut cu 90% nu este decât unul care a scăzut anterior cu 80% şi după s-a înjumătăţit .  În cazul în care preţul unui activ a scăzut cu să zicem 25% va avea nevoie de o creştere de 33% doar ca să reajungă la nivelul iniţial.  Traiectoria investiţiei contează şi nu doar rezultatul final. În plus, în cazul activelor cu distribuţii non normale şi care pot avea mişcări negative ample chiar şi cu probabilitate mică rezultatul final poate fi devastator. Mai mult, cum este dezvoltat în cartea lui G. Charpak, Devenez sorciers, devenez savants , oamenii nu reuşesc să estimeze corect probabilităţile mici de genul frecvenţei unui accident aviatic ori a unora mai mundane cum ar fi un faliment al unei companii.

În portofoliile normale se regăsesc multe categorii de active  expuse la evenimente cu probabilitate mică. Unele au profilul unei loterii în sensul că se plătesc sume mici de bani în speranţa că la un moment dat se va realiza un eveniment cu pobabilitate mică, dar cu impact financiar notabil . Un exemplu similar din registrul conturilor şi depozitelor este depozitul ori contul curent cu loterie ataşată. Acesta plăteşte o dobândă mai mică decât piaţa promiţând în schimb anumite sume mari alocate în urma unei loterii la anumite momente ale lunii. Suma care este alocată în urma loteriei este egală cu diferenţa dintre dobânda garantată şi cea de piaţă aplicată la întreaga sumă a deponenţilor din categoria respectivă de produs. În România sunt câteva bănci care oferă un astfel de produs cu câştiguri monetare ori în produse. Practic se realizează o realocare a veniturilor din dobânzi între participanţii cu banii depuşi în acest produs.

Alte produse au profilul aproape în oglindă în sensul că plătesc investitorului o sumă mică constant dar există o probabilitate mică, la un moment dat, să se piardă o sumă mare din principal. În această categorie pot să fie obligaţiunile unor companii care plătesc mai puţin decât suma investită în cazul unui faliment ori obligaţiunilor ţărilor care intră în faliment.

Această distribuţie asimetrică şi posibilitatea ca evenimentele nefericite să se realizeze de-a lungul traiectoriei, chiar de mai multe ori pot deforma masiv distribuţia finală a averii şi să pună presiuni majore asupra fluxurilor financiare. Mai mult, deoarece evenimentele cu impact negativ masiv se pot întimpla de mai multe ori pe parcursul vieţii distribuţia pe parcursul perioadei variază diferit faţă de posibilităţile standard de modelare.

Pentru structurile care sunt expuse la evenimente rare şi cu pierderi majore o strategie simplă este ceea de stop loss care presupune stabilirea unui anumit nivel sub care instrumentul/structura poziţia este închisă şi pierderea este limitată. Alta ar fi ca în modelul standard masura de risk să fie înlocuită cu criteriul «safety first» al lui A.D. Roy .

Publicat in Ziuaveche.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii