Sfatul analistului financiar. Cadrul de alocare a averii în patru culori (2)

Alocarea averii este un demers eminamente personal. Există o sumedenie de influenţe percepute mai puţin dar până la urmă fiecare va lua decizii diferite în condiţii similare. Indivizii sunt după cum vom vedea mai puţin raţionali decît îi place modelării economice să postuleze.

Înainte de a trece la exemple concrete, pentru o mai bună delimitare a benzilor de culori trebuie reliefate câteva aspecte de care trebuie ţinut cont în arhitectura cadrului .

Acestea ar fi abodarea holistică a administrării averii, contabilitatea mentală, efectul compunerii dobânzilor, impactul emoţional al volatilitătii. În capitolul următor atingem propensiunile şi idiosincrasiile fundamentale precum şi utilizarea acestora de către structuratori în desenarea produselor financiare.

Alte teme importante în definirea cadrului sunt pragurile de stress, importanţa traiectoriei versus final, active versus cash flows, capitalul uman, evenimente cu probabilitate mică dar cu impact mare, money versus leisure time trade off… O privire din mai multe unghiuri permite o mai bună şi onestă relaţionare cu diferiţii consilieri. În plus cunoaşterea economică este incompletă şi chiar consultanţii cu cele mai bune intenţii ratează anumite unghiuri mai ales când nu sunt şi structuratorii soluţiilor ci doar simpli vânzători de produse cu un anumit grad de complexitate.

O fabulă indiană spune că la un moment dat un grup de înţelepti legaţi la ochi au fost puşi să pipăie un elefant şi să spună bazat pe cunoaşterea experienţială despre ce animal este vorba. Dat fiind că puteau cuprinde doar parţi ale animalului, fiecare a sugerat un cu totul alt animal şi până la urmă s-au luat la bataie. În principiu, aceasta povestire legată de cunoaşterea incompletă poate fi utilizată pentru a caracteriza studiul ştiinţelor economice mai ales cu aplicare la nivelul individului şi nu la modul agregat.

Prima dimensiune botezată Platina, este menită să asigure siguranţa, să elimine stresul financiar, să protejeze contra evenimentelor neprevăzute şi să evite scăderi dramatice în nivelul de trai. Am ales această culoare care reprezintă vârful ofertei de produse de managementul averilor pentru că în realitate orice propunere de management financiar la nivel individual ar trebui sa înceapă cu diminuarea stresului legat de astfel de decizii. Alocările în acest dimensiune vor aduce venituri sub piaţă, dar vor limita pierderile şi stresul.

Înainte de trece la împărţirea avuţiei pe benzi şi de anexă, produse coresponzătoare este important ca întregul proces să aibă o abordare holistică în sensul în care trebuie privite: activele deţinute (casă, maşină, depozite, acţiuni, opere de artă), obligaţiile (creditele, obligaţiile de plată condiţionată), precum şi fluxurile monetare şi nemonetare şi obligaţiile ataşate acestora. Este important de estimat cu această ocazie, mai ales pentru persoanele mai tinere, care sunt beneficiile şi costurile invesţiei în capitalul uman. Mai mult, orice fel de produs de investire sau creditare nu ar trebui să se analizeze independent, ci în cadrul analizei influenţei asupra averii. În următoarele părţi probabil că va fi mai evidentă relevanţa acestui sfat.

Este important să privim ambele parţi (active şi pasive) mai ales deoarece creierul uman foloseste ceea ce se numeşte contabilitate mentală. Unul din exemplele clasice citate în literatură se referă la situaţia în care o persoană în drum spre cinema cu un bilet în buzunar ajuns la intrare descoperind că a pierdut biletul doar în 46% din cazuri va cumpara un bilet.

În schimb aceeaşi persoană plecând la film cu bani în buzunar şi pierzând echivalentul în bani a unui bilet va fi supărat dar în 88% din cazuri va cumpara biletul la spectacolul spre care a plecat. Deşi impactul financiar este acelaşi şi banii sunt fungibili se constată că oamenii nu tratează cele două situaţii în mod echivalent. Această contabilitate mentală afectează modul în care oamenii economisesc şi cheltuiesc. În cazul alocării averii este un element important mai ales când privim portofolii care conţin simultan conturi de economii pentru şcoală, fonduri de pensii, bani strânşi pentru vacanţă, dar şi diferite tipuri de credite. Suplimentar, referitor la contabilitate mentală, se poate consulta de exemplu R. H. Thaler, «Mental Accounting and Consumer Choice».

Studiile din diferite ramuri ale finanţelor comportamentale au ilustrat că impactul emotional al unei anumite pierderi este mult mare mare, decât mulţumirea adusă de aceeaşi sumă câştigată. Această asimetrie în ce priveşte încărcătura emoţională a câştigurilor şi pierderilor face că mai ales în prima bandă să se urmărească investiţiile cu volatilitate mică sau cu marcare la piaţa infrecventă.

Unul din exemplele clasice folosite este prin alegerea unui activ cu o rentabilitate să zicem 15% pe an şi cu volatilitate anuală de 10%. Dacă distribuţia finală a activului este normală şi descrisă de cei doi parametri ştim că în 68% din cazuri rezultatele se vor situa în intervalul 5% şi 25% ( -/+ o abatere medie pătratică în jurul mediei ). În condiţiile date probabilitatea că la sfirşitul anului rezultatul să fie pozitiv este de cca 93%. Dacă micşorăm intervalul la care privim valoarea activului ( rentabilitatea se împarte la T iar volatilitatea la radical din T) să zicem la o oră probabilitatea devine aproape 51% ceea ce înseamnă că dacă priveşti valoarea activului cu o asemenea frecvenţa aproape de un număr égal de ori poţi avea o surpriză negativă. Problema din punct de vedere emoţional âpre deoarece impactul pierderilor sunt de peste 2 ori mai mari decât impactul câştigurilor. (mai multe şi în N.N. Thaleb, “fooled by randomness”).

În literatura anglosaxonă se povesteşte că Einstein considera compunerea dobânzilor ca pe o mare realizare a spiritului uman. Personal mi se pare puţin credibil dar compunerea ramâne foarte importantă pentru gestionarea averii. Pentru exemplificare, 1000 de ron investiţi pe 20 ani la 5 % cu compunere anuală devine la finalul perioadei 2653 Ron (asta daca mai ramâne aceasta monedă în circulaţie).

În schimb aceeaşi 1000 ron investiţi pe 20 ani la 0.5% devin doar 1104. Asta în cazul în care compunerea este anuală. În măsura în care compunerea este lunară rezultatele sunt şi mai depărtate de la 2712, respectiv 1105.

Bazat pe această constatare este important ca suma păstrată în conturi curente aferenta zonei Platina să fie cât mai mică şi doi dacă necesarul este semnificativ este important a se urmări investirea în conturi curente cu dobânzi ridicate sau cu O/N,(over/night) automat. Dacă tot discutăm de conturi curente probabil că e relevant să întrebăm care este baza de calcul pentru plata dobânzii la depozite în cazul băncii la care avem conturile şi care este baza de calcul la credite ACT/360, ACT/365 or ACT/ACT. Unele favorizează o anumită parte şi altele pe cealaltă. În mod normal ar trebui să fie aceeaşi indiferent de partea bilanţului şi în linie cu convenţiile pieţei monetare interbancare. Pentru instrumente de sub un an aceste sunt ACT/360 la RON, Eur, USD si CHF.

Cu toate că vom reveni la un moment ulterior este important de înţeles următoarea situaţie: o investiţie într-un bun de exemplu real estate specultativ care este finanţat în mod complet cu credit şi pentru care există echivalentul în depozit, în realitate este un pariu ca valoare activului de la cumpărare până la vînzare va creşte mai mult decât valoarea diferenţei dintre cele două dobânzi la credit şi la depozit compusă pe parcursul întregii perioade. Mai mult, dacă exista şi o participare mare la equity lucrurile se complică şi mai mult.

Datorită existenţei diferitelor comisioane, mişcarea de la o bancă la alta nu ajută rentabilitatea globală pentru că respectivele comisioane pot fi destul de penalizante şi ar trebui trasnformate într o bază comună de comparaţie (de exemplu echivalent dobânda), pentru a fi mai uşor de a decide impactul, (trading costs şi calcul ref la prea multe tradeuri, scad rezultatele, plus cash, plus comisioane la plăţi.)

Aceleaşi aspecte, acelasi principiu se aplică şi la portofoliile de tranzacţionare în care frecvenţa si comisioanele pot afecta dramatic rezultatul final. Din acelasi motiv şi în cazul fondurilor monetare trebuie analizat rezultatul după extragerea comisioanelor.

Înainte de a încheia acest capitol mai mentionăm că compunerea şi iluzia creată trebuie urmărite în cazul unor tipuri de note structurate pe termen lung. De exemplu în cazul unora din cele cu capital protejat se foloseşte întreaga valoare a dobânzii până la scadenţa (actualizată la momentul zero) pentru a cumpăra o opţiune.

Publicat in Ziuaveche.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

1 Comentariu