Reducerea uniforma a salariilor bugetarilor cu 25% este o mostra de performanta in „gestiunea tarii” ?

20 martie 2012 • Macro, Media

good governance

In ultima perioada reducerea uniforma a salariilor bugetarilor cu 25% si reintregirea acestora in 2 ori „n” pasi apare pe fondul unui discurs politic amplu cu insertii asa zis economice, mostra a competententei in „gestiunea tarii”.  Rezultatele economice modeste ale Romaniei din ultimii ani sunt rezultatul direct al acestei „excelente” in gestiunea tarii. Autoiluzionarea ajuta in livrarea unui discurs dar masurile economice mediocre trebuie privite cu obiectivitate.

Masura de reducere uniforma cu 25% a salariilor bugetarilor la mijlocul anului 2010 a fost o mostra de performanta in „gestiunea tarii” care sa justifice lacrimi post factum ale decidentilor ?

Nu, din contra. Dimensiunea reducerii, momentul si uniformitatea au fost inoportune.

Reducerea cu 25% a fost doar o mostra de masura economica pro-ciclica din partea guvernantilor ( in acelasi sens cu masurile pro ciclice ale altor componente ale mixului de masuri macroeconomice din anul 2009: politica monetara si de credit).

Este irelevant daca alternativele FMI erau mai dure pentru ca lipsa de masuri pe intreg parcursul anului 2009 si in prima jumatate a anului 2010 sunt motivele pentru care s-au precipitat deciziile. Lipsa de fantezie in masurile economice si dependenta de sugestiile FMI nu sunt exemple de buna guvernare in folosul cetatenilor romani.

Reducerea de 25% a fost prea mare.

Dupa nici 6 luni, mai mult de jumatate din reducere a fost refacuta.

Pe toata perioada de la inceputul anului 2009 pina in prezent, inclusiv pe segmentul de 6 luni in care a activat reducerea de 25%, cheltuielile totale au crescut inclusiv dupa ajustarea cu deflatori. Prin urmare economia din reducerea salariala nu a reprezentat o economie ci doar o rerutare a fondurilor catre alte destinatii.

Pentru analiza se folosesc datele repetate de autoritati reducere de 25% la mijlocul anului 2010, reintregire de 15% la inceputul lui 2011 ( desi din estimarile personale reintregirea a inceput la unii din decembrie 2010 ), datele oficiale reajustate privind cheltuielile totale si pe capitole ale bugetului de stat.

Momentul reducerii a fost inoportun.

Rezultatele economice ale anului 2009, scaderea economica de 7,1% erau cunoscute de ceva vreme. Lipsa de masuri de refacere a economiei in 2009 si politica monetara si de credit excesiv de restrictiva nu se pot justifica doar sub pretextul anului electoral. Daca se simtea nevoia unei economii la salariile bugetare se putea opera o taiere sub jumatate din 25% inca de la inceputul anului 2010.

Asa numitii „lead” indicators indicau la mijlocul anului 2010 o stabilizarea a economiei si o reintrare pe crestere a economiei ceea inseamna ca taierea masiva a salariilor si marirea intempestiva a TVA a fost cea care a reversat micro trendul de stabilizare si a condus la incheierea anului 2010 pe minus. Dupa unele estimari acest exemplu de „excelenta” in administrarea statului a costat circa 3% din PIB.

O reducere atat de mare a salariilor bugetare nu a contribuit doar la reducerea veniturilor si implicit a cererii agregate dar a si diminuat capacitarea de rambursare a datoriilor si a sporit pesimismul actorilor economici. Sentimentul economic,influentat masiv de comunicarile economice credibile si de masurile economice, are un rol important in evolutia economiei reale si in dinamica potentialului non inflationist al economiei prin influentarea deciziilor de afaceri si a demersului economic al populatiei.

Daca guvernul actual argumenteaza reintregirea salariilor prin stimularea cererii agregate, merita mentionat ca reducerea din 2010 a avut un efect mai amplu de contractie decat sugereaza diferenta de procente deoarece efectul se manifesta asimetric iar masura neanticipata s-a manifestat mai amplu decat o va face actuala masura.

Deoarece scaderea de salarii a fost amplificata de cresterea TVA, este greu de identificat efectul individual asupra economiei al fiecarei masuri in parte.

Uniformitatea reducerilor si reintregirilor salariale nu contribuie la cresterea performantei actului economic.

Uniformitatea reducerilor si a reintregirilor nu promoveaza remunerarea in functie de performanta a muncii prestate ceea ce face ca reducerea temporara sa fi fost in van fara a ajuta la reformarea sistemului.

Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si cresterea TVA la mijlocul anului 2010 a amanat iesirea Romaniei din recesiune si contribuie la mentinerea economiei in zona stagnarii economice.

imagine de pe sundaytimes.lk

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
ETICHETE: ,

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

3 Comentarii

alex gradisteanu
29-03-2012 la ora 7:06 pm

Se pare ca s-a revenit asupra deciziei. An electoral…ce parere aveti? Se poate ca dintr-o data sa avem bani in vistieria statului?

Lucian Isar
30-03-2012 la ora 2:50 pm

Bani au existat in permanenta doar ca au fost orientati catre alte scopuri. Pana si angajatii FMI au recunoscut intr-un raport recent ca taierile au fost prea ample si probabil ( in opinia dumnealor doar probabil ) amplitudinea ajustarilor a contribuit la amanarea relansarii economice si a moralului actorilor economici ( firme si populatie). Fara un semnal din partea statului ca iese din mentalitatea de austeritatea economia nu poate iesi din evolutia stationara (-1%, +1%). Acest semnal nu poate fi dat doar la nivel de mesaj pentru toti corifeii economiei romanesti din ultimii ani s-au decredibilizat. Prin urmare trebuie sa si puna bani unde le sunt vorbele , pentru a parafraza o expresie din alta cultura.

Horia
12-07-2015 la ora 6:29 pm

“Mutilarea ” salariilor -o rana Inca deschisa in electorate, in special in cele 7,4 milioane batjocurite dupa 29 Julie 2012. Pedelistii din PNL trebuie sa lanseze o “mea culpa” pentru
“exces de fidelitate” fata de “economistul macelar” presedintele de tara,altfel vai de PNL in alegerile 2016…

COMENTEAZA