Nu e loc de dezbatere pe Codul muncii

28 februarie 2011 • Macro, Media

Se pare că nu prea e loc de dezbatere pe Codul muncii. Printr-un gest eroic se evită părerile argumentate în sensul modificării lui.

Analiza politicilor economice (monetară, fiscală etc.) în afara contextului nu sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenelor și dinamicii economice.

Pentru o bună înțelegere este necesară decelarea influențelor ce provin dintr-un așa numit meta cadru. Acest meta cadru este reprezentat de arhitecții de alegere care într-o economie sunt de natura religiei locului , sistemului legal , culturii etc.

Codul muncii se poziționează în acest spațiu al arhitecților alegerii și are influențe importante asupra majorității aspectelor vieții economice. În desenul elementelor aparținând acestui cadru e mai important să gândești decât să muncești la preluarea de elemente fără adaptare din jurisdicții semnificativ diferite.

Este emoționant să ascultăm câte principii valide au stat la baza creionării acestui cod de la flexibilizarea pieței muncii, la oferirea unei palete mai largi de locuri de muncă  și la creșterea competitivității economiei naționale.

Și totuși cu gânduri nobile, cu oameni pregătiți (în marea majoritate doar local), cu experiența semnificativă într-un mediu puternic concurențial (la stat ), cu o înțelegere adecvată a realităților românești și mai ales cu o intuiție desăvârșită, privind interesul național, ne-am trezit cu un colaj din legislații străine.

Doar că ceea ce se potrivește la unii, care au gândit-o pentru stadiul lor de dezvoltare tehnologică și societală și integrată cu propriul meta cadru, s-ar putea să nu se potrivească și în cazul unei economii și societăți complet diferite. Rezultatul unui asemenea transplant vizionar or doar leneș intelectual va face ca economia să-și găsească un echilibru dinamic din mai multe posibile, dar care va fi în zona muncii cu valoare adăugată scăzută.

Parte din promotori, beneficiind de sinecuri, nu sesizează impactul real deoarece sunt detașați de competiție și de forme de munca flexibile.

Acest nou echilibru suboptim este exact ceea ce desenul ar trebui să evite. Dacă nu pentru alte argumente măcar pentru a evita fenomenul de autoselectare a persoanelor capabile, care observând condițiile locale sa emigreze pentru a echilibra așa zisa flexibilitate/abrazivitate a codului muncii cu beneficiile și condițiile de muncă.

Un nou cod de muncă ar trebui desenat pornind de la realitățile economice și noul echilibru dinamic pe care dorim să-l atingem. Dezideratul este alterarea cadrului meta pentru a motiva munca cu valoare adaugată și nu doar pentru sporirea volumului de munca prestată ce se pretează la “programe extra flexibile”.

Inspirări masive de la economii competitive în speranța că acesta este ingredientul minune cu siguranță nu va genera același rezultat în etapa curentă de dezvoltare a economiei naționale și doar va consacra creșterea suboptimală în următoarea perioadă.

Publicat in standard.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

0 Comentarii

COMENTEAZA