Deficitul de cont curent şi creşterea economică

1 martie 2011 • Macro, Media

O temă recentă de discuţie se referă la faptul că deficitele de cont curent de peste 5 % nu permit României să se mai finanţeze de pe pieţele externe de capital. Pentru a nu ancora cititorii în conotațiile negative ale termenului deficit trebuie menționat de la bun început că acest deficit de cont curent nu reprezintă altceva decât suma netă pe care străinii, din economiile lor, le investesc în țară. Este o expresie a transferului de economisire de la străini în spațiul economiei naționale. Din cauza nivelului mic al economisirii şi a dobânzilor mari în moneda locală, creşterea economică ar fi fost şi mai scăzută dacă economia nu ar fi avut acces la acest capital.

Probabil că în acest moment succesul României de a atrage finanţare externă prin emisiune de eurobonduri în 2009 şi 2010, în condiţiile în care deficitul era +/- 5 % este privit ca un accident. Atunci cererea a fost de câteva ori mai mare comparativ cu suma împrumutată. Multe voci oficiale au susţinut însă că banii de la FMI pe termene semnificativ mai scurte sunt mai buni.  Profilul datoriei externe sugerează însă altceva.   Pentru cei care au citit si parafrazat cu placere memoriile fostului Guvernator al Rezervelor Federale va mai uşor de asimilat teoria economistului J. Pitchford.Aceasta teorie argumenteaza ca deficitul de cont curent , inclusiv peste 5%, este rezultatul net al deciziilor de economisire si investire ale agentilor operind in interiorul si exteriorul unei economii. In masura in care aceste decizii sunt realizate de catre adulti consentuali nu exista nici un motiv de ingrijorare mai ales in conditii de liberalizare si integrare a pietelor.   Un deficit de cont curent sugerează că o ţară funcţionează pe baza împrumuturilor. Pentru a produce valoare este însă nevoie de finanţare. Pentru a stabili dezvoltarea financiară a unei naţiuni este mai puţin relevantă valoarea totală a deficitului, dar este mai important de unde provine respectivul deficit, cum este finanţat şi care sunt alternativele de finanţare.   România trebuie să se concentreze pe cel de-al treilea pilon, al economiei reale, şi nu numai pe atingerea unor ţinte de contabilitate macroeconomică. Investiţiile sunt menite să sporească atât creşterea economică, cât şi pe cea potenţială.Insistența pe investiții nu trebuie privită ca o poziționare antitetică față de consum deoarece consumul va fi și în urmatorii 3-7 ani unul din motoarele principale ale creșterii or descreșterii economice . Acest fapt vine din desenul politicilor economice din ultimii 20 de ani , are inerția oricărui fenomen economic și nu poate fi schimbat cu un discurs dar păstrând același desen al economiei, favorizator al consumului. Suplimentar nu ar strica o comparație a creditului de consum luat de o familie cu cel de la FMI luat de Romania și utilizat or pentru supra-consolidarea rezervelor BNR or pentru plata obligațiilor sociale/salariale.   Pentru a avea o creştere care să asigure o convergenţă reală cu zona euro este necesara o finantare prin deficite pentru investiţii, în condiţiile în care nu există economiii suficiente. Folosind o comparaţie, deficitul de cont curent este mesagerul, nu mesajul. Alte dezechilibre trebuie ajustate. De exemplu, având economii naţionale suficiente nu am fi în această situaţie.   Analizând conjunctura externă, s-ar putea să vedem că există în continuare un apetit pentru finanţarea statului român la termene mai lungi comparativ cu împrumutul FMI. Important este de menţionat că numai piaţa poate decide dacă există apetit sau nu la momentul emisiunii, şi nu diferite autorităţi neimplicate direct.   Creșterea haotică din ultimii 20 de ani ar trebui înlocuiăa cu o creștere sustenabila prin concentrarea asupra economiei reale . Nu e suficientă sporirea volumului de muncă daca nu este potențat cu investiții în tehnologie și rerutarea avantajului competitiv din forța de muncă ieftină în forță de muncă calificată pentru industrii cu valoare adaugată.   Pentru o bună perioadă de timp economisirea altor actori economici externi va fi mai abundentă decât a celor locali și prin urmare ar trebui profitat de situație. Canalizarea substanțială a acestui capital în investiții sub formă de participare la capital or sub formă de datorii se poate face doar prin schimbarea de mentalitate din una de propagandistică de gen stabilitatea regasită într-o mentalitate de creștere .

Publicat in standard.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

5 Comentarii

Homepage
22-01-2012 la ora 3:18 am

… [Trackback]…

[…] Read More here: lucianisar.com/articole-presa/deficitul-de-cont-curent-si-cresterea-economica/ […]…

[…] nu trebuie sa ne bucuram la stirea cu excedentul deoarece semnalizeaza stagnare economica in opinia “Deficitul de cont curent şi creşterea economica” ( 5% deficit se afla exact la marginea superioara a regulei lui […]

[…] nu trebuie sa ne bucuram la stirea cu excedentul deoarece semnalizeaza stagnare economica in opinia “Deficitul de cont curent şi creşterea economica” ( 5% deficit se afla exact la marginea superioara a regulei lui […]

[…] Despre legatura dintre cresterea economica si deficitul de cont curent al Romaniei am scris in opinia “Deficitul de cont curent şi creşterea economică” […]

[…] Despre legatura dintre cresterea economica si deficitul de cont curent al Romaniei am scris in opinia “Deficitul de cont curent şi creşterea economică” […]

COMENTEAZA