Cursul de schimb, cand “ancora de stabilitate”, cand subiect de stiri. Dupa necesitati

17 martie 2012 • Macro, Media

Hang-on-for-more-breacking-news

Cum se misca cursul de schimb al monedei nationale, cum devine subiect de stiri. Este o forma de manipulare a populatiei care se pare ca functioneaza. Cursul este un vector propagandistic redutabil si versatil, putand sa stea marturie pe prima pagina a ziarelor pentru “calitatea” actului economic de guvernare ori a aparentelor victorii ale diverselor institutii de stat intr-un razboi inchipuit, dar necesar pentru a justifica realegerea in anumite sinecuri.

Romanii pot sa stea linistiti pana la alegeri pentru ca deprecieri majore ale monedei nationale nu sunt plauzibile din urmatoarele motive:

1.    Piata valutara in Romania nu este libera, ci este manipulata de un jucator important: BNR. Daca BNR vrea ca maine cursul de schimb EUR/RON  sa fie 3,8 ori 4,7 poate face acest lucru sa se intample intervenind in piata valutara fie direct, fie indirect, prin intermediul bancilor prietene. In urma imprumutului de la FMI, BNR are la dispozitie o rezerva valutara superioara masei monetare aflate in circulatie.

2.    Dobanda si principalul la imprumutul supradimensionat de la FMI este replatit din taxe si impozite. Acest imprumut a fost supradimensionat tocmai pentru a pune la dispozitia BNR o “bomba atomica” in cazul unui ipotetic atac pe curs. Prin urmare cetatenii cu credite in valuta platesc deja prin taxe si impozite o asigurare contra deprecierii cursului.

3.    Si in cazul asa numitelor banci centrale independente conducerile sunt numite de catre politicieni si prin urmare trebuie sa fie atente la vointa acestora, mai ales in anii electorali. Un incident recent in care a fost implicat Guvernatorul bancii centrale din Kenya ne aminteste riscurile care exista in cazul unor miscari neaprobate politic ale conducatorilor monopolurilor de stat, asa cum este cum este o banca centrala.

4.    Anul electoral deformeaza deciziile de politica monetara. In mod normal, in preajma alegerilor guvernarile se lauda ori prin crestere economica ori, in lipsa acesteia, prin stabilitatea economica, stabilitate echivalata incorect in mentalul colectiv cu aceea a cursului de schimb. Este putin probabil ca o depreciere sa se produca inainte de alegeri pentru ca ar distruge credibilitatea discursului privind stabilizarea economiei romanesti.

Bazandu-ma pe motivele de mai sus, nu cred ca exista nici un motiv de stress cu privire la o eventuala depreciere a monedei nationale. Foarte probabil, cursul de schimb va evolua catre nivelul de echilibru de abia dupa alegeri, asa cum s-a intimplat si dupa alegerile din 2009, in sus sau in jos.

Miscarile recente ale cursului nu sunt corelate cu regiunea ( vezi aici ). Singurul jucator marcant este BNR. In aceste conditii, pentru a deduce de ce cursul a sarit in ultimele zile trebuie sa plecam tot de la interpretarea manierei politice de negociere a pozitiilor de putere  in societatea romaneasca.

Desi corelatia nu implica cauzalitate, pe parcursul istoriei recente se poate sesiza ca leul se depreciaza, starnind “panica” prin aplificarea intentionata in media, in toate situatiile in care politicienii ori guvernanti nu-si “valideaza” opiniile cu BNR. Cu alte cuvinte, BNR permite sau, dupa caz, genereaza o depreciere a monedei nationale pentru a simula un feedback negativ, din partea unei piete asa-zis libere, la adresa guvernantilor.  Asa cum s-a intamplat, de exemplu, atunci cand Presedintele a lansat ideea cresterii salariilor, iar Premierul a lansat ideea scaderii taxelor fara a discuta in prealabil cu BNR-ul.

Se pare ca la nivel declarativ BNR ar fi agreat masuri de crestere a consumului sau de scadere a CAS-ului, dar nu ambele simultan. Prin urmare se pare ca “piata” s-a autosesizat si a decis sa transmita un semnal guvernantilor. Problema e ca piata valutara in Romania este BNR. Daca BNR nu ar fi dorit nici un fel de salt al cursului de schimb,  ar fi putut sa impiedice acest lucru fara niciun efort, date fiind rezervele valutare pe care le are la dispozitie. Prin urmare, recenta depreciere a cursului poate fi interpretata ca o modalitate prin care li se aminteste guvernantilor, pe cheltuiala populatiei cu salarii in lei si credite in valuta,  sa-si valideze initiativele economice cu BNR inainte de a le face publice.

Pe fondul probabilitatii sporite ca leul sa NU se deprecieze semnificativ pina la alegeri, este de recomandat celor care au credite in valuta sa priveasca evolutia cursului la intervale mai mari de o zi , saptamina ori chiar luna. Motivul este legat de faptul ca impactul emotional al unei vesti negative este de 2,5 ori mai mare decat cel al unei vesti pozitive de importanta echivalenta. In masura in care cursul evolueaza in banda mica (adica face pasi mici in jurul unei valori medii) miscarile in sus si in jos, desi echiprobabile, au in conditiile unui impactul emotional asimetric, un efect predominant negativ, care se compune cu atat mai repede cu cat frecventa observatiilor este mai mare.

De aceea, evaluarea bi-lunara a cursului de schimb pina la alegeri poate fi considerata o buna varianta de terapie anti-stress.

imagine de pe www.ibmn.org

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

16 Comentarii

Laur
17-03-2012 la ora 4:26 pm

Obiectiv, clar si scurt! Mi-a placut

cristian dogaru
17-03-2012 la ora 9:27 pm

se spune undeva prin articol ca prin taxe si impozite se plateste imprumutul FMI…e partial adevarat…poate partea MF din imprumut (parca 7 miliarde)…restul le plateste BNR, probabil imputinand rezervele…ar fi si hilar: de unde scoate contribuabilul 21 miliarde pana in 2019? ma rog, vor fi rostogoliri aici, dar ati inteles ideea…

Lucian Isar
17-03-2012 la ora 10:44 pm

Multumesc
Interesanta ideea
Mergeti mai departe cu rationamentul va rog
De unde anume plateste BNR imprumutul luat de la FMI ?
Din managementul rezervei, din net-ul rezultat in urma interventiilor valutare, din activitati quasi-fiscale, din senioraj, da banii inapoi din suma pe care deja o detine ?
Daca doar ultimul aspect este adevarat cu ce anume mai ramane dupa ramburasarea creditului de la FMI?
Care este circuitul banilor din si spre rezerva bancii centrale ?
Fara a incerca sa influentez rationamentul initial, un inceput de raspuns la ultima intrebare ar incepe cu analiza ultimei emisiuni de titluri in valuta a Romaniei cu scadenta in 2022 (ulterior 2019) care a intrat in rezerva in schimbul a … si care se replateste prin … etc.

barosso
18-03-2012 la ora 1:19 am

ei domnule Isar
nu puteti fi atat de explicit pentru ca nu puteti fi asa de sigur
bancii nationale i se poate acorda oricand prezumtia de pura incompetenta
in fond si dvs ati facut TP
multumesc

Lucian Isar
18-03-2012 la ora 1:35 am

multumesc pentru comentariu
am fost explicit
TP de la take profit ori de la trading profit ori de la altceva ?

gabrilea filip
18-03-2012 la ora 9:34 pm

domnilor ,eu sunt simplu cetatean care cred in transparenta in democratie, mai ales cand e vorba de banul public.
eu pana acum am inteles ca de la fmi s-au dus 12 miliarde de euro la bnr, 2 miliarde ca exceptie in consum,adica la salarii.restul cati am mai tras si unde s-au dus habar nu am.
cu cat au crescut rezervele bnr si de unde vine cresterea habr nu am.
e undeva explicit pe site la bnr,sau imi prind urechile daca vreau sa inteleg chestiunea asta.stiu ca doar cei 2 miliarde au fost exceptie restul pana la 20 de miliarde ( din care parca unul nu s-a mai tras de la bce )unde sunt si cine le restituie,bnr sau cine?

barosso
18-03-2012 la ora 10:54 pm

Nu tin mortis sa fiu tendentios.

In alta ordine de idei, nu credeti ca acest Modus Operandi este in mare parte comun in institutii echivalente precum ECB, Fed, macar si SNB?

Ca exista un bias porcesc in felul in care au fost facute programele QE de catre Fed, de parca TARP, nu a fost suficient de evident partinitor (desi in mod justificat).

Sau ca modul risk-on/off al pietelor a fost in mare parte manipulat in ultimii ani de catre influentii EZ pentru ca ECB sa se asigure ca poate rascumpara bondurile PIGS la preturi mai mici (risk-off) decat fusesera emise pe primara cu numai saptamani inainte pe risk-on? Efectiv reducand din datorie la fiecare astfel de iteratie?

Sigur, vorbim de currency wars, in conjunctie cu risk-on/off wars, e un cadru complet si binenteles Vestul se pricepe inca mai bine la asta decat Estul. E un joc, nothing wrong with playing it right, right?

Bottom line insa, in acest joc discutabil, institutii precum sa zicem BoJ au de pierdut din nou si din nou, mai mult pentru ca nu-l joaca decat pentru ca-l joaca prost.

Ce nu vad pe blogul asta ca intreg este o admitere cat de subtila a faptului ca progresul trebuie sa aduca o diminuare continua a unor astfel de… politici.

Ce vad este o atitudine de genul “This crisis is not about Financial Capitalism, and whoever says it is just wants to sell moar books…. to <> , no less.”

barosso
18-03-2012 la ora 10:55 pm

… to “muppets”, no less

lucian
18-03-2012 la ora 10:59 pm

Eu consider ca platitorii de taxe si impozite, implicite si explicte, acopera serviciul imprumutului de la FMI
Serviciul la nivel de contributii ale cetatenilor nu se inchide in 2019 deoarece imprumuturi de genul celui in dolari, cu maturitatea in 2022 nu fac de cat sa prelungeasca acoperirea costurilor, fiind un fel de rostogolire.
Nu doar banii primiti de ministerul de finante au ajuns in “consum” . Cel mentionate de dumneavoastra au ajuns in mod direct.
Un alt mod, indirect, dintre multiplele, este reprezentat de urmatoarea schema:
BNR diminueaza rezervele bancilor in valuta, acestea ca din intimplare participa cu aceeasi suma exprimata tot in valuta la imprumuturi si plasamente private la ministerul de finante , ministerul de finante transforma la BNR aceste sume, din valuta in lei, cu lei minsiterul de finante nu stiu ce face ca doar banii sunt “fungibili”…..

Lucian Isar
18-03-2012 la ora 11:21 pm

Maniera in care se manifesta BNR nu este comun celorlalte banci centrale mentionate. Acesta este si motivul pentru care Romania a avut o recesiune mai adanca si mai lunga decat ar fi putut sa o aiba.

Nu cred ca evolutiile au fost premeditate mai ales la nivel de autoritati de reglementare. Au fost prea multe greseli si prinderi pe picior gresit ca sa fi fost un traseu predeterminat. Ca si trivia FED ul nici nu stia de expunerile AIG in momentul in care a cerut ajutor considerand ca asigurarile la acre faceau referire nu se conectasera cu piata CDS urilor.

In cazul ECB mentiunea nu este lipsita de valoare deoarece asa pare ca au lucrat dar asta a fost un arbitraj intern in sensul ca i pacaleau pe politicieni si fiind inclusi in discutii asimetria de informatii si safety net- ul ( ca doar nu operau cu banii lor) le permitea sa profite de aceste valuri de emotii. Pian la urma costul on/off ori cum vreti sa l numiti va fi absorbit de cotizanti.

BoJ ul si cultura japoneza nu este asa de “virgina” in astfel de practici cum pare ( cartea F.I.A.S.C.O. releva cateva practici din anii 90).

Progresul mi se pare ca se realizeaza prin speciere( in engleza speciation). Multe din tehnici sunt inovative, altele sunt dezvoltari incrementale ale unora mai vechi, altele sunt blamate etc. Unele practici sunt diminuate altele nu pentru s-au “mutat” si nu mai sunt atat de evidente. Pina cand le descompune opinia publica in bulding blocks e prea tirziu.

La nivel de building blocks sunt la fel de barbare ca si cele din anii 1800 asa ca nu vad de ce am eticheta si blama exclusiv capitalismul financiar.

Nu cred ca acest capitalism e de vina, ca exista o evolutia a capitalismului in forme diferite in diferite societati si ca inca nu s a identificat un alt punct de echilibru.
Intr un post anterior am dat mai multe link uri la aceasta dezbatere referitoare la capitalism si care baleaza tot spectrul de convingeri.

Eu nu cred ca avem o unica zona problematica

Carti vor sa vanda si cei care iau ca tinta is cei care apara capitalismul financiar

Lucian Isar
18-03-2012 la ora 11:27 pm

la acest post ma refer http://lucianisar.com/my-comments/dezbateri-ale-momentului-reformarea-capitalismului/
prima conferinta “New world. New capitalism” debuteaza cu Sarkozi si Blair care blameaza capitalismul financiar

barosso
18-03-2012 la ora 11:46 pm

multumesc
In nici un caz nu cautam sa blamez exclusiv capitalismul financiar si nici sa fiu un conspirationist. Desi aceste mentiuni punctuale intr-adevar spre asta tind poate cu prea multa confidenta aparenta.

Dar cautarea in sine de a diminua asimetria informatiei in general mi se pare un deziderat caruia i se acorda o prea mica importanta la acest moment. In particular as pleca de la antagonismul dintre pe de-o parte capitalismul financiar si pe de alta parte numarul de la iluzionism practicat de exemplu prin pornirea si oprirea desantata a creditului de consum.

O initiativa deci laudabila din partea dvs. dar sa evitam sa scoatem lucrurile din context.

In orice caz, recomandarile dvs. nu sunt lipsite de valoare asa incat ma vad obligat sa revin asupra ideii numai dupa ce le parcurg. Nici nu trebuie sa supra-simplificam lucrurile, recunosc.

Lucian Isar
18-03-2012 la ora 11:52 pm

referitor la creditul de consum si la actuala frina pusa de BNR m am exprimat aici
http://lucianisar.com/articole-presa/creditul-de-consum-…-si-da-i-si-lupta/

cred ca din nou piata ar trebui sa se auto regleze in acest sens ( cum deja incepuse), ca existenta creditului de consum contribuie nu doar la netezirea intertemporala mai ales la tineret dar si la emanciparea populatiei si ca reversarea eurizarii acum in paralel cu campania pro aderare la euro ( pina si la nivel de mentinere si atingere a tintelor nomiale din tratatul de la Maastricht) este putin spus chestionabila

animalutul20
02-05-2012 la ora 2:45 pm

dom ministru,……………acum care e cursul real???sza ne asteptam la o trecere peste 4,5 si dupa aia o revenire spre 4,2???

sau e ca la verdun…………merge spre 5 si scapa cine poate(adik cine stie dinainte)????

[…] 17) cine manipuleaza cursul ca sa negocieze cu politicienii de la pozitii pina la articole in noua constitutie, amanunte in “Amendamentul la Noua Constitutie introdus de BNR si deprecierea cursului”, “Cursul de schimb, cand “ancora de stabilitate”, cand subiect de stiri. Dupa necesitati&#8…. […]

[…] Banca centrala in ultima perioada a tinut cursul intr-o banda ingusta si prin urmare o eventuala depreciere nu ar fi o reactie de piata cum se incearca a se sugera ci pur si simplu o imixtiune nepermisa a BNR in politica romaneasca. Mai multe despre cursul de schimb ca si vector de propaganda politica in opinia “ Cursul de schimb, cand ancora de stabilitate cand subiect de stiri, dupa necesitati”. […]

COMENTEAZA