Batalia Ideilor: “Pro si Contra Tratatului Fiscal”, Aura Socol si Lucian Isar 

22 februarie 2012 • Macro, Media, TV

lupta de idei pe compatul fiscal

Batalia Ideilor: “Pro si Contra Tratatului Fiscal”, Aura Socol si Lucian Isar

Hotnews / Deutsche Welle

Q1: De ce s-au temut unii politicieni populisti de semnarea tratatului fiscal? O sa fiu direct: marja mai mica la furat?

Lucian Isar Nu cred ca eticheta de populisti isi are locul in discutia referitoare la acest tratat fiscal. Tratatul fiscal nu este o solutie optima la problemele Europei si in nici un caz pentru cele ale Romaniei. De semnat se semneaza din considerente politice. In schimb, ceea ce trebuie negociat in interesul Romaniei sunt momentul implementarii si traiectoria pana-n acel punct. Acest tratat genereaza costuri. Daca probabil ca este de inteles de ce s-a vandut Petrom pe mai putin de 7 miliarde euro si Sidex pe mai putin de 2 miliarde Euro ca sa intram in Uniunea Europeana, nu mai este atat de evident care sunt motivatiile pentru graba de a intra in aceasta regula fiscala. Mai ales ca nici macar dreptul de munca al romanilor in toata Europa nu a fost obtinut in urma unei asemena cedari.

Aura Socol Tratatul fiscal propus de UE limiteaza cheltuirea banilor publici. Asta inseamna ca adoptarea acestui Tratat nu face decat sa avantajeze pe fiecare dintre cetatenii romani. “Forteaza” autoritatile fiscale sa se limiteze la acele categorii de cheltuieli care sunt necesare, pe care ni le le permitem efectiv sau sunt evaluate ca fiind eficiente. Astfel spus, limitarea soldului structural propus de Tratat “curata” finantele publice romanesti, sau impune disciplina in acest domeniu. In concluzie, populismul este semnificativ diminuat. In plus, forteza autoritatile fiscale sa gaseasca solutii alternative de finantare. (evaziune fiscala, etc.). Si da, marja la furat se limiteaza mult. Modul de abordare al politicii fiscale trebuie sa se schimbe semnificativ

Q2:

2.1 Exista si acum un tratat care impune constrangeri de aceeasi natura, dar acest lucru nu a impiedicat pe nimeni sa le incalce. Asumarea de noi angajamente nu este o solutie pentru garantarea respectarii lor. De ce nu sunt, mai intai, taxate tarile care au incalcat tratatul existent, inainte de a ne gandi la semnarea unui nou tratat ?



2.2 Acest tratat impune anumite constrangeri economice, precum si penalizarea incalcarii lor. Respectarea sau incalcarea constrangerilor depinde exclusiv de politicieni, in schimb penalizarea eventuala se va repercuta in primul rand asupra omului obisnuit. Cand si in ce forma vor fi implementate in legislatia romaneasca astfel de pedepse pentru politicieni ?



2.3 Este posibil ca, intr-o situatie de criza profunda, tratatul sa nu poata fi respectat; atunci se vor aplica sanctiunile prevazute, ceea ce va adanci si mai mult criza si tot asa, intr-un cerc vicios. Stim cu totii ca a iesi dintr-un acord international este mult mai greu decat modificarea propriei legislatie nationala. De ce nu ar fi atunci aplicata urmatoarea solutie de compromis: modificarea legii romanesti in conformitate cu prevederile tratatului, fara a semna tratatul; daca, intr-un interval rezonabil (de exemplu, 10 ani), ne convingem, pe de o parte, ca politicienii nostri sunt capabili sa aplice aceste reglementari, pe de alta parte, ca aceste reglementari sunt benefice pentru Romania, nu ne ramane decat sa semnam si tratatul european.

Lucian Isar

1.Regulile fiscale sunt destul de frecvente in economiile lumii iar rezultatele sunt mixte. In OECD cca 27 de tari din 34 au reguli fiscale, inclusiv Grecia. Noile constrangeri sunt mai dure decat cele statuate prin tratatul de la Maastricht. Nu sunt taxate pentru ca mecanismele de coercitie nu au fost stipulate clar.

2. Nu stiu. Probabil ca singura penalizare va ramane tot la momentul votului.

3. In momentul de criza, recunoscuta si de ceilalti parteneri, nu se aplica penalizarea. 
Exista multe formule de compromis iar propunerea dumneavoastra este laudabila. Este in interesul Romaniei ca in urmatorii 5 ani tratatul sa nu se aplice Romaniei decat in masura in care se negociaza ori derogari ori o traiectorie foarte lina (cu bolta).

Q3. Sunt proponentul unui aparat de stat de o amploare diminuata. logica mea este ca mai ales in contextul tarii noastre,statul risipeste. deci un aparat de stat mai mai mic risipeste mai putin. intrebarea (oarescum retorica) ar fi daca propusul tratat imi favorizeaza punctul de vedere. in plus as aprecia comentarii despre acel euro marginal luat la taxe: este el mai bine cheltuit de stat sau mai degraba lasat sectorului privat care in momentul actual l-ar folosii mai eficient?

va multumesc. aaa si un comentariu din partea mea: ajustarea ciclica a seriilor temporale fiscale se face de tara respectiva, nu la comisie si nu la BCE. iar metodologia nu este atat de stricta cum s-a lasat de inteles intr-un articol precedent 😉

Lucian Isar Nu favorizeaza punctul de vedere deoarece nu are nici un efect asupra granularitatii si destinatiei cheltuielilor. Un minus al acestei regului este ca breveteaza o noua regula de aur
”.5% deficit structural”, in timp ce anterioara “regula de aur” constructiva era legata de utilizarea deficitului pentru investitii cu rentabilitate pe termen mediu si lung. 
Referitor la sustinerea sistemului privat , in conditiile pauperizarii si problemelor de coordonare, statul ar trebui sa se implice mai mult, cel putin in perioada urmatoare, in realizarea polilor de crestere si refacerea potentialului economiei. Dupa aceasta perioada de refacere, statul se poate retrage de maniera realizata de exemplu in Chile.

Aura Socol Tratatul ajuta semnificativ la diminuarea “aparatului de stat”. Cum? cheltuielile publice (din bani publici, deci) sunt limitate. asta inseamna ca autoritatile vor trebui sa sa se limiteze la anumite cheltuieli publice, pentru a se incadra in tinta de deficit. Marele avantaj este acela de a trebui sa gandeasca si sa aplice solutii alternative de stimulare a economiei, altele decat cresterea cheltuielilor din bani publici, care de altfel s a dovedit ineficienta. Adica: reducerea evaziunii fiscale se impune in mod necesar, vor fi stimulati sa absoarba bani europeni, ce au efecte de multiplicare mult mai mari decat proiectele finantate din resursele proprii, solutii de stimulare a PIB ului potential, strategii de atragere a investitiilor straine directe, etc.

exista o metodologie foarte clara de estimare a soldului bugetar structural. Comisia Europeana estimeaza acest sold pentru fiecare dintre tarile din UE. Pe site ul Comisiei veti gasi documente oficiale cu aceste estimari. Bancile centrale sunt obligate in cadrul Diviziilor fiscale sa realizeze proiectii bugetare independente. inclusiv soldul structural

Q4: 

4.1. Din experienta D-voastra, care este variatia dintre marimea deficitului structural masurat prin 2 metode distincte. 


4.2. Care a fost variatia dintre deficitele structurale ale RO in ultimii 10 ani, in functie de metodologia aplicata


4.3. Avand in vedere ca metodologii diferite, propuse de specialisti, duc la rezultate diferite, care e logica introducerii unui astfel de tratat ?

Aura Socol

Nu exista diferente foarte mari in estimarea deficitului prin metode diferite. 
Logica acestui tratat e foarte simpla. Soldul structural este un indicator mult mai relevant decat soldul efectiv. Iar limitarea acestuia are multe avantaje.

Lucian Isar

1.Exista diferite maniere de calcul de la metode statistice la cele structurale la cele din modele de tip NK DSGE. Pentru o discutie a primelor poate fi consultat “Estimates of potential output” de Jean Philippe Cotis et al. Diferentele pot fi de cca 2%. In lucrarea colegei de platou pe aceasta tema, intre filtru HP si functia de productie CD diferenta este de aproape 1.5%

2. Nu stiu toate studiile efectuate pe aceasta tema dar si la case mai mari, in functie de metoda aplicata, variatia poate fi si mai mare de .5%

3. Exista multe probleme cu o marime neobservabila. Vor exista metodologii impuse doar ca metoda ” buna” nu este si pentru o economie in tranzitie ca Romania. Folosesc termenul de economie de tranzitie pentru ca fara sa vezi numele dar afland ca au crescut TVA ul peste noapte, realizeaza reforme structurale peste noapte, forta de munca greu de comensurat operand in sectorul agricol, modificari masive ale rezultatelor macro, ruperi in seriile de date etc. nu califica Romania decat ca si economie in tranzitie. In acest caz, calculul ar trebuie se refere la un asa numit core deficit si nu la cel structural. Ca si anecdota referitoare la capacanele acestei maniere de a utiliza deficitul structural pentru disciplinare G. Brown desi a introdus ceva similar in 1997 a modificat ciclul economic peste citiva ani deoarece nu mai avea spatiu. Desi acesta norma este creata ca fiind non prociclica, la aplicare exista si surprize. De exemplu deoarece ciclurile economice sunt eratice si nu simetrice asemena unei sinusoide se poate intimpla, ca si in cazul Romaniei, ca o recesiune sa fie urmata de o stagnare economica ceea ce reduce potentialul si prin urmare si spatiul fiscal exact in momentul necesar de a stimula economia. O alta anecdota s-a produs in timpul lui Osbourne cand s-a modificat prognoza de potential al reconomiei si l-a fortat la ajustari de cheltuieli in mijlocul recesiunii. 
Ca si exemplu a diferentelor intre modele inclusiv in Germania anului 2011 guvernul federal clama ca economia creste sub potential iar banca centrala peste potential.

Q5: Cata incredere putem avea in Administratorii Statului Roman ca deficitul bugetar impus de tratat va fi realizat in covarsitoare masura prin restructurarea Statului cu impact major in reducerea cheltuielilor bugetare si nu prin transferul sarcinii fiscale pe umerii populatiei?
Multumesc

 Lucian Isar

Aceasta regula nu se refera la destinatia cheltuielilor si prin urmare eu nu cumpar argumentul cum ca acesta regula va disciplina administratorii. Foarte frumos se pot evita in continuare cheltuielile utile si sa se tina de ceea ce stiu mai bine. 
Existenta perioadei de reforme cu rezultate incerte dupa parerea mea este un alt motiv pentru a procrastina implementare acestei reguli in cazul Romaniei.

Q6: Va rog sa comentati importanta stabilizatorilor economici automati in contextul masurilor necesare petnru respectarea Compactului fiscal. Care este situatia lor in Romania? Sunt necesare evolutii?

Lucian Isar

Stabilizatorii automati sunt buni dar NU oricand ,de exemplu nu in cazul unui soc de oferta negativ. Impactul stabilizatorilor automati poate fi amplificat cu un alt sistem fiscal.

Aura Socol

da, stabilizatorii fiscali automati joaca un rol extrem de important in economie. Cu cat componenta discretionara este mai mare (soldul structural), cu atat efectul acestora este mai mic. Ideea esentiala este de a inlatura prociclicitatea in politica fiscala. Un sold structural mic mareste sansele ca in perioada de expansiune sa se acumuleze excedente bugetare, acumulare ce poate fi folosita pentru a stimula economia in recesiunea. 
In Romania eficienta stabilizatorilor fiscali s a imbunatatit in ultima perioda.

Q7:  Traian Basescu, sustinatorul nr. 1 al acestui tratat, a spus clar, fara ocolisuri, ca aceasta intelegere este doar o etapa in tranzitia rapida (si necesara, in opinia sa) catre Statele Unite Ale Europei (sau o federatie de acest fel)
Ce motive am putea avea pentru a fi de acord (si nu vom fi, chiar daca oricum nu vom fi intrebati) cu o asemenea inselaciune criminala?

Lucian Isar

Regulile fiscale pot fi mai bune decat un comportament discretionar neinspirat dar nu in orice conditii, adica nu pentru Romania la acest moment. Acesta regula fiscala nu este una optima. Un comportament discretionar inspirat poate fi superior, in conditii de incertitudine si volatilitate macroeconomica sporita, acestei reguli privind deficitul structural.

Aura Socol

De efectele acestui tratat vom beneficia cu totii. sta cred ca ar trebui sa fie principalul motiv pentru care ar trebui sa fim de acord cu semnarea acest tratat.

cum va beneficia fiecare cetatean de pe urma semnarii acestui tratat? iata doarcateva beneficii:

1. banii nostrii nu mai sunt cheltuiti aiurea. se limiteaza risipa semnificativ. autoritatile sunt fortate pentru a stimula economia sa gaseasca solutii si sa propuna planuri pentru a stimula sectorul privat, pt a reduce evaziunea fiscala, a atrage investitii. 

2. se reduce semnificativ “statul”. alternativa care ar fi? sa crestem deficitul bugetar, nu sa l limitam, asa cum ne propune Tratatul. Ma intreb, cui i ar folosi ujn deficit bugetar mai mare (adica mai multe cheltuieli publice, din bani publici, nu private, din bani privati)?

Romania este pe primul locla categoria investitii publice in total venituri bugetare. Si cui i a folosit asta? nu se vad aceste investitii nicaieri in economie. este clar, solutia este sa se modifice intreaga paradigma de gandire. Romania nu se va dezvolta niciodata doar prin cresterea unor cheltuieli publice ineficiente fara efecte de mutiplicare in economie.

3. se inlatura una din principalele cauze care au condus la inflatie in Romania – prociclicitatea politicii fiscale.

4. nu vom mai fi nevoiti sa suportam o ajustare fiscala de tipul celei cu care ne confruntam acum. pt ca Tratatul nu va mai permite atinge unor deficite bugetare de o asemenea amploare. din contra, stimuleaza realizarea de excedente. 

si lista ar putea continua.

in plus, ce am castiga acum daca trendul s ar inversa? s a r anula pur si simplu tot efortul facut de poplulatie pana acum.

Q8: 

8.1. Care ar fi dezavantajul sau avantajul atragerii de lichiditate de la BCE si nu prin intermediul Bancilor Comerciale ?


8.2. Considerati benefica listarea secundara pe o bursa care nu are implementat mecanismul de siguranta dat de moneda unica? De ce credeti ca nu a fost luata in considerare posibilitatea listarii duale pe o bursa din cadrul spatiului euro?


8.3. Puteti sa-mi spuneti daca exista posibilitatea unei aderari la spatiul euro inainte de 2015.


8.4. De ce considerati propunerea unei uniuni politice europene o utopie.

Aura Socol in 2015 Romania nu numai ca nu are sanse sa intre in la zona euro, insa nici nu este bine sa o faca in opinia mea. Pierderea independentei politicii monetare, respectiv a instrumentului curs de schimb presupune existenta unor mecanisme alternative care sa permita economiei nationale sa se ajusteze atunci cand are nevoie (cand se confrunta cu socuri asimetrice, de exemplu). Romania nu are inca aceste mecanisme alternative, asa incat intrarea in zona euro i ar aduce costuri nete cu siguranta

Lucian Isar

8.1. Daca va referiti la actorii din economia reala, lipsa de incredere in solvabilitatea intermediarilor
.

8.2. Nu cred ca legatura este cu moneda unica ci cu lichiditatea si vizibilitatea pietei si mai ales cu faptul ca se listeaza companii care nu au fost in prealabil pregatite pentru listare. Inclusiv la casele mai mari o companie se pregateste pentru listare prin eliminarea chiar si grosiera a deficientelor. Listarea duala ar fi mai buna decat doar la Bucuresti

8.3. Euro ramine o constructie politica si prin urmare exista posibilitatea de a adera inainte de 2015.
Romania ar trebui sa evite aderarea la zona euro pana cind nu este pregatita din punct de vedere real si nu doar nominal. Grecia are o scuza ca nu stia cum evolueaza lucrurile. Romania nu are aceasta scuza

8.4. Nu o consider o utopie ci doar greu de realizat acum

Q9: Inainte de punerea in discutie a prevederilor asazisului Tratat, poate ar fi util sa puneti in tema cetatenii in legatura cu notiunile utilizate in mediatizarea acestui act, in special de catre politicieni. 
Intrebarea mea este urmatoarea: in ce circumstante opinentii avizati, este vorba de expertii in economie si drept international despre care se poate presupune ca se pot exprima autonom, in afara influentei propagandei etatiste si europeiste, au achiesat la calificarea falsa, abuziva, ca Tratat sau acord interguvernamental, a actului adoptat la Bruxelles, din moment ce acest nou plan ‘de disciplinare si salvare’ livrat publicului este un text nenegociat, redactat inainte de exprimarea acordului de vointa al partilor presupus implicate, si, mai ales, cu incalcarea propriilor norme in materie de tratate comerciale sau economice, adica fara reprezentarea tarilor de catre guverne sau de catre emisari competenti desemnati la nivel de executive sa negocieze sau macar lectureze draftul inainte de adoptare? 

Natura juridica a actului deriva din capacitatea partilor de a mai interveni asupra textului propus inainte de ratificare, ca atare, acest act este un Proiect de Tratat intr’o tara precum Cehia ce a conservat pentru sine un atribut esential al suveranitatii, si un Dictat fiscal in statele ale caror guverne au capitulat in plan financiar, abtinindu’se de la orice fel de critica sau opinie contrara ucazului Centralei UE, chiar daca sanctiunile pecuniare prevazute in Dictat vor afecta toti cetatenii fara drept de apel.

Lucian Isar

  1. Acest tratat blocheaza capacitatea statelor de a utiliza constructiv spatiul fiscal. Acesta maniera de a privi lucrurile, deficit structural redus si limitari de tot soiul, poate fi oportuna pentru economiile mature care au implementat deja reforme structurale, au o infrastructura decenta, dar nu si pentru cele in proces alert de convergenta.

Q10:

10.1. Este normal ca un astfel de tratat ce, in fapt, duce la o anumita abandonare a suveranitatii, sa fie semnat fara un referendum? Nu este normal ca populatia tarii sa-si spuna puctul de vedere pe un act de o asemenea importanta?


10.2. as dori o analiza cu privire la potentialele implicatii ale acestui tratat asupra tarii. Exista? Sau ne grabim iarasi ca fata mare la maritat, ca sa ne aratam supusenia?


10.3. De ce Cehia si UK s-au opus? care sunt ratiunile? 


10.4. In actuala conjunctura europeana considerati ca Romania mai trebuie sa adere la Euro? Este Euro o moneda de perspectiva? 


10.5. Ce considerati ca ar trebui facut pentru ca Euro sa devina atractiva pentru noi ca sa aderam la Euro?

Lucian Isar

10.1. Daca nu se ajunge la referendum ar trebui macar discutat si punctat exact cat costa Romania blocarea intr-un astfel de tratat in conditiile in care potentialul economiei a fost decimat in perioada crizei si Romania nu reuseste sa iasa din groapa de potential. Se pot realiza simulari in acest sens cu diferite scenarii de evolutii ale economiei
.

10.2. Eu nu am vazut decat pareri si nu analize de impact. Problema cu acest tratat este momentul implementarii si traiectoria pana acolo. Din aceasta perspectiva Romania in urmatorii 3-5 ani ar trebui sa urmareasca regula lui ’44 pentru a reface potentialul economiei si a mobiliza energiile creatoare la nivelul societatii. Dupa refacere se poate vorbi de “disciplinarea” in jurul unui trend al PIB ului refacut la un nivel “decent”. Mai mult, ar trebui chiar vorbit de un excedent investibil pentru a acoperi deficitele din sistemul de pensii si asigurari sociale.

10.3. Fiecare cu propriile ratiuni. Nu cred ca doar realizeaza ca tratatul poate fi imbunatit si in realitate fiecare economie poate avea propria ei regula fiscala adaptata nevoilor proprii care de exemplu sa scoata investitiile din baza de calcul ori sa se refere doar la deficitul primar, fara dobanzi. Argumentele britanice sunt probabil influentate de teorii generate de interesele City of London si ale US, iar in cazul Cehiei de propensiunea presedintelui tarii.

10.4. Nu. Da.

10.5. Problema se pune daca economia Romaniei este pregatita pentru tensiunile generate in interiorul unei zone monetare prin blocarea politicii monetare la nivel central.

Aura Socol

  1. Romania ar trebui sa si detina instrumente alternative cursului de schimb, precum flexibilitatea salariilor si preturilor, corelarea ciclurilor de afaceri cu zona euro, sau mobilitatea factorilor de productie. In plus, Romania are o problema cu productivitatea, rspectiv competitivitatea economiei nationale. Atat timp cat nu isi rezolva aceste probleme, nu trebuie sa intre in zona euro, deoarece poate avea costuri mult mai mari decat beneficiile.

Q11: Romania oricum nu se poate imprumuta din cauza dobanzilor prihibitive. Deci care este rostul tratatului? Sau problema e ca politicienii sunt atat de iresponsabili incat angajeaza imprumuturi in ORICE conditii?

Lucian Isar Romania poate sa aiba un comportament “discretionar” in domeniul fiscal superior acestui tratat. Istoria nu este o ancora pentru cum va arata viitorul. Romania se imprumuta prohibitiv din nestiinta ori din lene.

 

Aura Socol rostul tratatul este de a face “eficiente” politicile fiscale nationale. in primul rand in zona euro, dar si in UE. In zona euro politicile fiscale nationale ar fi trebui sa stabilizeze economiile nationale confruntate cu criza actuala. Din multe motive insa, functia de stabilizare a politicii fiscale nu a actionat asa cum ar fi trebuit. Tratatul fiscal tocmai asta incearca sa faca. sa disciplineze finantele publice, cu efecte benefice de care beneficiaza fiecare cetatean in parte. In esenta, rolul lui este de a limita componenta discretionara pentru a anula efectele stabilizatorilor fiscali automati.

Q12: intrebare tratat fiscal Semnarea si mai ales aplicarea acestui Tratat credeti ca va pune in pericol cresterea economica in zona UE in urmatorii ani ,va deveni mai putin competitiva fata de celelalt zone ( Asia ,SUA,etc) si va slabi procesul de deleveraging din sistem ? Mentinerea dobanzii la nivel minim pe termen lung de catre ECB poate atenua costurile aplicarii tratatului?

Lucian Isar  Da. Pe calculele DB,  deficitul structural al UE era in 2011 la 3.2%. Daca acesta converge brutal la 0.5% in conditiile unei situatii recesionare si cu somaj ridicat, nu vad cat de repere se va putea iesi din starea recesionara doar cu inovatie si optimism.
Mentinerea dobanzii la nivele reduse are un impact pe termen scurt asupra economiei reale si poate atenua costurile doar ca dobanda este acolo de ceva vreme si canalul creditului este inca colmatat.

Q13:  chiar e nevoie de acest Tratat? Romania oricum nu se poate imprumuta din cauza dobanzilor prihibitive. Deci care este rostul tratatului? Sau problema e ca politicienii sunt atat de iresponsabili incat angajeaza imprumuturi in ORICE conditii?


Lucian Isar Romania poate sa aiba un comportament “discretionar” in domeniul fiscal superior acestui tratat. Istoria nu este o ancora pentru cum va arata viitorul. Romania se imprumuta prohibitiv din nestiinta ori din lene.

Aura Socol rostul tratatul este de a face “eficiente” politicile fiscale nationale. in primul rand in zona euro, dar si in UE. In zona euro politicile fiscale nationale ar fi trebui sa stabilizeze economiile nationale confruntate cu criza actuala. Din multe motive insa, functia de stabilizare a politicii fiscale nu a actionat asa cum ar fi trebuit. Tratatul fiscal tocmai asta incearca sa faca. sa disciplineze finantele publice, cu efecte benefice de care beneficiaza fiecare cetatean in parte. In esenta, rolul lui este de a limita componenta discretionara pentru a anula efectele stabilizatorilor fiscali automati.

 Q14: tratat fiscal

14.1. Este acest tratat mai mult o reprezentare a viziunii Germaniei asupra economiei? Daca DA, de ce? Daca NU, de ce?

 14.2. In opinia expertilor, poate Romania sa respecte acest tratat si in acelasi timp sa accelereze dezvoltarea economiei si cresterea competitivitatii? Intre ce limite? Cum?

Lucian Isar

14.1. Inspiratia pentru acest tratat poate fi gasita in Germania, in UK dar si in Elvetia prin “debt brake” si in Chile. Probabil ca Germania l-a impus dar si Germania este constienta de cel putin doua limitari majore a acestei scheme : lipsa “regulii de aur ” referitoare la deficit si investitii si impactul pe care-l pot avea ajustarile potentialului de crestere in conditiile existentei unor cicluri economice eratice.

14.2. In Romania toata lumea este experta in cel putin 2 lucruri si probabil ca se gasesc si din cei care sa sustina o astfel de teorie. Aceasta teprie este debitata si de unii care au mentorat dezvoltarea economiei in ultimii 20 ani. Daca s-ar fi putut nu inteleg de nu au facut-o pana acum. Eu cred ca pentru a accelera dezvoltarea economiei, a reface potentialul de crestere distrus de perioada prelungita de criza si spori competitivitatea ai nevoie de bani. Banii atrag alti bani si idei. In conditiile in care investitiile straine nu se aglomereaza datorita perspectivelor reduse de crestere economica, fondurile europene nu se atrag singure si oricum destinatiile sunt discutabile, singura sursa “Ancora” este spatiul fiscal. Deoarece avem un grad de indatorare semnificativ sub punctul atractor de 60%, nu s-au facut pariuri perdante pe sume mari, Romania poate sa construiasca astfel incat sa isi reia procesul de convergenta : cresterea avutiei, sporirea bunastarii cetatenilor si asigurarea vitalitatii institutiilor economiei de piata.

Q15: Impactul pe Romania

Una dintre principalele temeri legate de acest tratat (exprimata atit de unii membri ai Opozitiei, dar si exponenti ai mediului privat sau ai celui academic) este ca acest “corset” ar putea impidica dezvoltarea Romaniei.

Impartasiti aceasta temere? Care sint scenariile probabile pe care le vedeti declansate de aderarea efectiva a Romaniei la acest tratat?

Lucian Isar

15. Romania datorita unui mix nefericit de politici economice a avut o recesiune prelungita si a resusit sa inlocuiasca recesiunea cu o crestere economica recesionara, crestere mica fara capacitatea de crea locuri de munca. Pe fondul prelungirii acestui proces, a unei volatilitati macroeconomice sporite, a lipsei de entuziasm a investitorilor etc potentialul de crestere ne-inflationist al economiei a scazut. Cireasa de pe tort, la nivel de sperante in mai bine si repede, a venit prin confirmarea prin recensamant a datelor privind populatia Romaniei.

In aceste conditii, Romania are nevoie de o perioada in care sa poata sa isi foloseasca spatiul fiscal pentru crestere. Ulterior,  poate intra intr-o regula fiscala de disciplinare cu toata ca eu as amenda aceasta regula prin mentinerea reguliii de aur intiale si anume legata de echivalenta dintre deficit si investitiile in dezvoltare, as scoate costul cu dobanzile si as introduce o asa numita ancora pe termen mediu care sa asigure achizitia de active a caror valorificare or fluxuri generate sa acopere deficitul din sistemul de pensii si asigurari. Schema fiscala propusa este prea simpla de exemplu pentru a rezolva problema legata de imbatrinire in conditiile in care statul vinde ieftin active. O regula fiscala de genul acesta, introdusa in momentul in care potentialul calculabil este foarte jos poate crea presiuni de reducere a cresterii. Romania are o economie in tranzitie, cu TVA introdus peste noapte, in mijlocul asa ziselor reforme structurale a caror efect este mixt in opinia mea si facute fara studii de impact, cu ruperi de serii de date dupa recensamint si prin urmare subiect de incertitudine in privinta indicatorilor calculabili pe care se bazeaza compactul.

Aura Socol nu, Tratatul nu va incorseta dezvoltarea Romaniei, dimpotriva. avantajeaza atat mediul privat cat pe fiecare cetatean. in esenta, acest tratat impune limita pe cheltuirea banilor publici, realizarea doar a cheltuielilor care se dovedesc a fi eficiente. indirect, forteaza astfel la acordarea de stimuli mediului privat, reducerea evaziunii fiscale. propunerea si realizarea de strategii care sa stimuleze PIB ul potential, gandirea deci a unor solutii alternative aceleia de a folosi bani publici, a caror eficienta s a dovedita fi extrem de redusa. Pe termen mediu, asta inseamna posibilitatea reala de a reduce taxele si impozitele, ceea ce avantajeaza pe toata lumea.

In plus, Trataul contine o clauza de exonerare. In conditiile unor “circumstante exceptionale”, deficitul poate fi depasit. Circumstantele exceptionale sunt “definite” conform PSC revizuit – atunci cand PIB ul scade cu mai mult de 2%, tinta de deficit poate fi depasita

imagine de pe modernmarketingjapan.blogspot.com

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

[…] compactului fiscal in opiniile “Tratatul fiscal” si “comportamentul discretionar luminat”, “Batalia Ideilor: “Pro si Contra Tratatului Fiscal”, Aura Socol si Lucian Isar” , “Regula lui ’44 patrunde in Draftul noului Compact Fiscal […]

[…] “Batalia Ideilor: “Pro si Contra Tratatului Fiscal”, Aura Socol si Lucian Isar” […]

COMENTEAZA