2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus

11 decembrie 2010 • Macro, Media

Când Archimedes a descoperit secretul pârghiei, se povesteşte că ar fi sugerat nevoia existenţei unui punct de sprijin pentru a mişca Lumea. Nu folosesc levierul lui Archimedes asemeni lui M. Lermontov ca şi metaforă pentru vanitatea unora în a sugera inexistenţa soluţiilor doar pentru că manualele nu le-au relevat.

Opinia mea este mult mai prozaică şi este rezumatul unei dezbateri cu persoane cu imaginație si experiențe multiple .Argumentele ce pledează în defavoarea necesităţii creşterii deficitului bugetar cu încă 2% pentru susţinerea investiţiilor ar putea fi cuprinse în trei axe principale:

(1) Dobânda aferentă finanţării respectivului deficit creşte serviciul datoriei;

(2) Nedirecţionare în trecut a fondurilor nu înseamnă nedirecţionare în viitor;

(3) Alinierea la cerinţele FMI şi a Comisiei Europene.

O altă zonă permanentă de scepticism este legată de (4) modul de împărţire a riscurilor pentru ca investitorii şi creditorii să îndrăznească să-şi asume expunerile (5) maniera de a genera finanţarea aferentă şi respectiv (6) proiectele de finanţat .

(1) Rolul unei investiţii eficiente este de a asigura o profitabilitate decenta, peste costul de finanţare. În majoritatea raporturilor de tip financiar nu poate fi luat în calcul doar costul (cheltuiala) ci şi veniturile generate, nu doar pasivele ci si activele. A privi doar o parte a bilanţului sugerează că înţelegerea initiala a dezvoltărilor microeconomice este importantă în contextul evaluării dinamicii macroeconomice, fiind şi un “antidot pentru uimire”. Partea pozitiva peste cost are rolul de a reduce deficitul primar;

(2) Al doilea argument poate fi privit filozofic ca şi semn de fatalism sau realist ca şi dovadă a lipsei de imaginaţie ori de comoditate intelectuală;

(3) Valorile numerice pentru deficite nu sunt “bătute în cuie” şi sunt subiectul unei negocieri. 4.4-4.5% este rezultatul unei construcţii şi a unor politici propuse şi nu este valabil pentru scenarii alternative.

Pentru abordarea punctelor (4), (5) şi (6) putem participa la o conferinţă să ascultăm un discurs plin de pilde, putem invoca avada kedavra ori putem continua să ascultăm dezbaterile informale.

Evident că doar 2% extra investiţii nu pot întoarce economia, dar în schimb ai pe ce aplica două tehnici populare de multiplicare.

Un prim pas ar fi ca aceste 2% să fie ataşate anvelopei de garanţii. Nuantarea este ca respectivele chei de control trebuie transferate la nivelul ministerelor relevante pentru a flexibiliza dezvoltarea si implementarea axelor nationale si a permite o multitudine de subtipuri .

O primă metodă ar fi ca această garanţie să acopere prima tranşă de pierdere la proiectele de investiţii pe care le voi trata la final. O astfel de tranşare a riscului schimbă profilul întregii expuneri, permiţând în funcţie de arhitectura schemei să poţi finanţa de la 4 la 6 ori valoarea garanţiei.

Altfel spus, din 2% creezi spatiu pentru investitii de 8% pina la 12% din PIB.

O a doua metodă ar fi să pui mai multe proiecte într-un portofoliu şi să asiguri în totalitate doar prima pierdere. În funcţie de corelaţia obtinută prin inventivitatea creatorului de portofolii, finanţarea poate fi de la 8 la 14 ori mai mare. Cu alte cuvinte, din 2% poţi face de la 16 la 28% spaţiu finanţabil.

Şi cum nu suntem ambiţioşi, presupunem că reuşim să ne plasăm la medie. Cu 2% ne putem asuma riscul pentru un noţional al investiţiei de 14-16% din PIB. Deja sună altfel.

(2) Cum finanţăm acest nou spaţiu investiţional de 14-16% din PIB?

În primul rând, prin reducerea rezervei la RON si EUR. Această intervenţie şi injectarea de lichiditate în moneda locală pe termen lung oricum vor trebui adresate în timpul re-gândirii Acordului de la Viena. Reducerea rezervei are şi menirea de a amplifica multiplicatorul creditului în economie.

O altă sursă de bani sunt investiţiile străine directe care doresc să fie canalizate şi să aibă parte de susţinerea investiţională a Statului gazdă si Fondurile externe de finantare care sint dedicate pe proiect.

Nu în ultimul rând participarea antreprenorială română poate susţine demersul. Lichiditatea dublată de garanţii va reporni canalele de transmisie a politicii monetare.

Un Stat care are proiecte economice serioase cu suportul şi participarea duală a Statului şi a sectorului privat generează atât investiţii străine directe cât şi finanţarea.

Finanţarea în acest caz, în ciuda unor păreri ce sugerează contrariul, este mai ieftină decât cea pentru scopuri generale pe principiul simplu că respectivele proiecte de investiţii au posibilitatea să se auto- plătească din veniturile estimate a fi generate în viitor. În plus, o viziune clară şi o construcţie transparentă şi credibilă face ca valoarea primei de risk tranzactionata (CDS) sa se reducă, semn al faptului că investitorii instituţionali apreciază direcţiile clare , creşterea si sursa de replata, nu lipsa de direcţie şi descreşterile. Mai mult, deoarece veniturile sunt mai mari decât serviciul datoriei aferente, excesul micşorează datoria Statului .

Reducerea CDS-ului României are un rol imens în reducerea holistica a costului datoriei. Spre exemplificare, la o datorie medie de 20 miliarde euro cu o durată medie de 10 ani, reducerea CDS-ului cu 0.5% înseamnă un beneficiu calculat in termeni prezenti de 1 miliard de euro, equivalentul a aproximativ 0.8% din PIB.

O altă linie de discuţie este că reducerea ratei de intervenţie la lei şi convergenţa dobânzilor de piaţă cu 1%, cum se va justifica în altă opinie, pot reduce masiv costul finantarii Statului. Doar pentru exemplificare, la un sold mediu de 15 milarde de euro în lei, cu o durata medie (nu maturitate pentru ca datoria va fi rostogolita ) de 10 ani, reducerea de 1% reprezintă o economie de 1.5 miliarde de euro in termini prezenti, reprezentând aproximativ 1.2% din PIB . Chair daca suma aferenta fiecarui an este mai mica impactul in termeni prezent este masiv.

Spiritul aritmeticii ajută şi în acest caz, iar surpriza vine din faptul că schema nu doar asigură apetitul de risc şi finanţarea pentru noul spaţiu investiţional autoplătibil din veniturile generate de investiţiile respective dar şi reduce valoarea prezenta a costului datoriei cu fix 2%.

(6) Investiţiile în infrastructură sunt bune, dar au un efect de antrenare relativ mic. Dacă tot suntem dornici să le facem ar trebui augmentată schema prin introducerea unor noduri. Aceste noduri pot fi platforme industriale dedicate unui anumit sector, parcuri logistice, zone libere şi zone de excelenţă în cercetare care să ajute la creşterea capitalului uman autohton . Aceste noduri au menirea de a poziţiona România ca jucator de calibru regional, de a dezvolta în jur o întreagă ecologie de afaceri şi de a stimula capitalul autohton .

Stimularea capitalului autohton si promovarea campionilor nationali competitivi macar la nivel regional sint baza noului schelet al economiei nationale. Aceste spaţii economice (un model poate fi Singapore, zone din China, Israel) stimulează investiţiile străine directe cheia creşterii competitivităţii.

14-16% investiţii şi cu efect de multiplicare s-ar putea să nu fie un fapt de neglijat.

Întelegerea rolului regional şi generarea unor axe de dezvoltare au rolul de a capta interesul mediului privat şi a finanţatorilor prin reducerea incertitudinii. Încă de la experimentele lui Milgram, a fost evident că situaţia este importantă pentru rezultat şi prin urmare pentru a stimula optimismul şi a genera sinergii.

Un puseu investiţional are şi rolul de a inspira încredere că există şi o construcţie pentru viitor, nu doar un plan de austeritate, de a restabili moralul antreprenorilor şi al populaţiei.

Investitorilor le plac investiţiile cu efect de multiplicare – vezi cazul Poloniei. Apetitul investiţional nu se bazează pe capacitatea curentă de rambursare, ci pe cea viitoare. Creşterea investiţiilor creează baza creşterii PIB-ului care sporesc veniturile bugetare prin două mişcări simultane şi anume prin creşterea bazei de impozitare şi prin diminuarea evaziunii datorită sporirii surselor de îndestulare şi a încrederii în viitor.

Analizele referitoare la deficite sunt de obicei dependende de condiţionările momentului şi cred că ne aflăm într-un moment de inflexiune istorică în care gândirea economică liniară trebuie înlocuită cu o mentalitate de creştere .

Publicat in Standard.ro

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

5 Comentarii

[…] Masuri alternative rapide sunt prezentate in multiple opinii ca de exemplu in “2 in plus pentru investitii si intoarcem cresterea economica pe plus”. […]

[…] a statului in economie pentru a readuce economia reala pe crestere am mai scris in “2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus”, “Zăpada şi creşterea Schumpeteriană a economiei” si “Statul trebuie să […]

Premierul Ponta, o abordare proactivă
01-07-2013 la ora 2:58 pm

[…] “soft” a statului în economie pentru a readuce economia reală pe creştere am mai scris în “2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus”, “Zăpada şi creşterea Schumpeteriană a economiei” şi “Statul trebuie să participe la […]

[…] Mai mult despre efectul de parghie in cazul cresterii economice din Romania in opinia “2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus” […]

[…] Mai mult despre efectul de parghie in cazul cresterii economice din Romania in opinia “2% în plus pentru investiţii şi întoarcem creşterea economică pe plus” […]

COMENTEAZA