Sustenabilitatea si Noul Cod

21 septembrie 2015 • Macro

In dezbaterea politicianista pe noua forma incompleta a Codului Fiscal s-au discutat multe aspecte dar putine relevante pentru economia si dezvoltarea Romaniei. Spaimele si intoxicarea cu scenarii au primat in spatial public.

Unul din aspectele trecute la si altele or tratat prin metafore alarmiste este cel legat de sustenabilitatea acestei propuneri.

Sustenabilitatea presupune capacitatea guvernului de a isi asuma in viitor povara financiara a datoriei.

Noul Cod fiscal, pe dimensiunea scenariilor pesimiste, trebuia testat daca transcende suprafata de sustenabilitate fiscala. Sustenabilitatea fiscal a unei tari nu presupune un punct ci o suprafata multimensionala.

Nu exista o limita superioara a acestei sustenabilitati, este diferita de la o tara la alta, de la un moment istoric la altul si de la un grad de indatorare la altul.

Sustenabilitatea poate fi exprimata si printr-o relatie in care intervine deficitul (surplusul) bugetar primar (defictul bugetar dupa deducerea platii dobinzilor), datoria publica, dobanda nominal, cresterea economica nominala, cursul de schimb in cazul unei economii eurizate ca cea a Romaniei, caracteristicile mediului de afaceri.

Pentru exemplificare parte din tintele din Tratatul de la Maastricht au fost introduse in tratat din perpectiva sustenabilitatii fiscale.

Nivelul de 60% referitor la nivelul datoriei publice nu este un punct de optim ci determinat de media de la momentul negocierii initiale a datoriilor celor mai mari economii Europene, Franta si Germania. Cresterea economica nominala a perioadei era considerata in jur de 5% . Prin urmare folosind relatiile propuse in materialele sugerate se obtine o limita pentru deficitul bugetar total de 3%.

Tintele din tratat implica existenta unei rate nominale de crestere “steady state” minime de 5%. In conditiile unei inflatii medii de 3% si a unui potential de crestere in “noua normalitate” de doar 1% deficitul compatibil cu o indatorare stabila de 60% devine 2.4% si nu 3% in cazul unor economii mature cu potential scazut de crestere.

Acesta este doar unul din posibilele puncte de pe suprafata de sustenabilitate a finantelor publice si are datoria existenta ca si input exogen. Doar din valoarea datorii nu se poate infera pe baza unor modele simple daca o datorie de 20% din PIB or una de 40% este “mai sustenabila”.

In cazul Romaniei, nu nivelul este problematic ci dinamica, utilizarea si managementul datoriei.

Romania este o tara bogata. Romania este o economie emergenta in interiorul Uniunii Europene si aflata departe de frontier tehnologica globala. Prin urmare Romania este inca capabila de salturi.

Reducerea fiscalitatii poate fi usor facuta sustenabila indiferent de privitor printr-o serie de actiuni care nu sunt posibile in economiile mature ale Europei;

– diminuarea pierderilor companiilor de stat

– imbunatatirea colectarii

– taxarea corecta a avutiei sub si supraterane (vezi joaca cu accizarea petrolului)

– investitii in diferitele tipuri de infrastructuri ( e.g. investitia intr-un segment de autostrada in Romania poate complete un intreg culoar pan European pe cand aceeasi investitie in Germania nu ar fi decat probabil redundanta).

Noul cod fiscal este un pas incomplet in directia buna. Cel de procedura fiscala, cu micile cadouri strecurate, va trebui privit cu atentie.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (11 votes cast)
Sustenabilitatea si Noul Cod, 5.0 out of 5 based on 11 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

[…] banii altcuiva pentru altcineva” (Milton Friedman), e clar ca statul are destui bani sa plateasca 150.000 de euro si chiar mai mult pentru plantatul panselutelor, deoarece 15.000 de euro […]

COMENTEAZA