Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal

24 august 2013 • Macro

drawingboard

Romania trebuie sa aleaga un model de stat care sa asigure cresterea economica sustenabila in conditii de restrictii bugetare.

Pentru a realiza acest deziderat, modelul urmat ar trebui sa fie de Stat Participativ care sa se comporte ca un investitor strategic, cu politica industriala si sectoare prioritare, cu guvernanta la nivel de stat, cu “investitii” in recastigarea increderii si cu politici economice ( fiscale, monetare si de credit) anti-ciclice.

Maniera constructiva propusa reuseste sa ofere Romaniei atingerea ritmului de crestere de 4%, pentru un numar semnificativ de ani.

Incercarile unor vectori de opinie de a sugera ca Romania ar trebui sa se multumeasca cu actuala stagnare economica nu incearca decat sa coboare anticiparile pentru a justifica nerealizarile.

Maniera propusa se concentreaza pe “partea de oferta” departandu-se de viziunea lui Keynes ce vizeaza “partea de cerere” si de cea neo-liberala ce vizeaza statul minimal.

“Partea de oferta” include concepte introduse anterior referitoare la reindustrializarea pe baze privata a Romaniei, polii de crestere si Triumviratul Investitional format din stat, investitori privati locali si investitori privati straini.

Statul Participativ nu este un stat minimal si nici unul asistential ci unul care are o abordare strategica in ce priveste investitiile. Statul Participativ creeaza bazele pentru incluziune sociala.

Generarea cresterii economice in conditii de potential ne-monetizat si restrictii bugetare isi trage resortul si din teoria de crestere Schumpeteriana, idei exprimate si in opinia “Zăpada şi creşterea Schumpeteriană a economiei”

Nu dimensiunea statului este ceea ce conteaza ci strategia urmarita si implementata depinzand, dincolo de politicile universale de stimulare a cresterii si de stadiul de dezvoltare si de distanta fata de frontiera tehnologica.

Strategiile de pe “partea de oferta” nu fac doar sa creasca ritmul realizat de crestere dar si potentialul de crestere al economiei Romaniei si nu presupun neglijarea “partii de cerere”. Mai mult in “Construcţia macroeconomiei reale este soluţia pentru creşterea economică”

Reconcilierea nevoii de investitii intr-o crestere pe termen lung cu deficitele reduse si sustenabilitatea finantelor publice se realizeaza exact prin aceasta abordare participativa, strategica a statului in investitii.

Romania pentru a mentine sustenabilitatea finantelor publice are nevoie de crestere economica, mai multe in opinia “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici!”

In cazul Statului Participativ, cheltuielile publice trebuie sa se distanteze de reteta de sorginte Keynes care promoveaza cresterea economica prin cheltuieli publice fara discriminare si sa devina selectiva in destinatia cheltuielilor.

Reducerea cheltuielilor se poate realiza in Romania in zone care sa nu afecteze nici cresterea economica nici coeziunea sociala.

Statul Participativ Roman ar trebui sa concentreze investitiile publice si politicile intr-un numar limitat de de sectoare si zone care sa potenteze cresterea economica.

Investitiile in sectoarele industriale trebuie sa se bazeze pe o Politica Industriala si sa vizeze cele cu potential de crestere si externalitati.

Maniera de structurare este prin intermediul polilor de crestere si a Triumviratului Investitional.

Statul Participativ ar trebui sa lege finantarea publica de guvernanta sectoarelor in care investeste si de metrici de eficienta si rezultat.

In actuala situatie a finantelor publice din Romania concentrarea, eficientizarea si folosirea efectului de parghie in investitiile strategice ale statului (care nu se mai realizeaza cu finantarea totala din partea Statului Participativ ci doar la nivel de “ancora”) permit inclusiv scaderea taxelor, in zonele care asigura un cadru investitional propice de genul taxelor pe munca.

Maniera constructiva de reindustrializare privata a Romaniei, realizata de Statul Participativ Roman permite o crestere economica incluziva, fara a forta redistribuirea veniturilor in conditii de stagnare economica ceea ce ar reduce competitia si inovatia si ca rezultat cresterea.

Statul Participativ Roman ar reusi sa readuca economia reala la un ritm de crestere de 4% ceea ce ar permite atat convergenta reala precum si echitatea sociala.

imagine de pe jrbourne.com

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.0/5 (8 votes cast)
Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal , 4.0 out of 5 based on 8 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

8 Comentarii

gerula
25-08-2013 la ora 11:06 am

poate pui si textul…incep eu. Isarescu spune ca nu vrea sa fim stat social.

Lucian Isar
26-08-2013 la ora 9:27 am

De obicei sinecuristii ca d. Isarescu sunt cei mai aprigi denuntatori ai statului social.
Si cand se taiau salariile pe de o parte propuneau solutia, cica de iesire din impas, iar pe de alta faceau lobby sa fie exceptati.
Probabil ca le e frica ca daca si altii primesc de la stat nu le mai ajunge si lor.

maier
26-08-2013 la ora 10:05 am

Domnule Isar ma bucur ca sunteti pe un drum bun cu strategia si sper sa o definitivati pana la finele anului. Eu va redau mai jos punctul meu de vedere ce o sa-l pun din nou si pe FB.
Cu stima Maier S
Repet despre proiectul meu “Athos” de dezvoltare economica si de marire a veniturilor populatiei mentionat ceva mai jos si ale carui detalii se vor discuta, cat si strategia pentru pasii ce trebuie implementati de fiecare organizatie, localitate astfel:
Cetatenii sunt mai interesati de proiecte si fapte si de cresterea veniturilor familiilor lor si ale copiilor ce vor deveni adolescenti si carora actuala conducere nu le ofera nici o perspectiva sau garantie sa-si intemeieze o familie sau sa-si construiasca o casa sau un viitor. Nu exista nici o strategie pentru viitor, nici cel apropiat nici cel de peste 20 sau 30 de ani. Politicienii sau partidele trebuiau sa aiba curajul sa intocmeasca un astfel de proiect de strategie prin care cetatenii sa-i fie alaturi, pentru o viziune a unui proiect indraznet de ridicare a nivelului de trai al cetateanului obisnuit sau de conditie medie incat sa spere ca macar copiii sai sunt pe maini bune si vor avea si ei un venit sa zicem de 2544 de euro pe luna peste 5, 10, 20 sau 25 de ani. deci (gossomodo) o marire de 120 euro in fiecare an (prin mariri succesive lunare), (sau daca este prea mult ca sa ajunga la suma asta peste 20 de ani?) deci undeva peste 250 de luni inseamna ca sa existe o marire de 10 euro pe luna, si asta luna de luna timp de 250 de luni deci timp de 25 de ani. Daca aveti o previziune mai optimista sau proiecte mai bune si mai indraznete va rog nu ezitati sa imi spuneti. Acum premizele sunt deja publice si apar astfel “România are cele mai mari scumpiri, dar cel mai mic salariu pe economie din Uniunea Europeană. România înregistrează un salariu minim de 157 de euro pe lună şi a fost devansată de Bulgaria, unde salariul minim e cu a atins 159 euro pe lună. În Croaţia, stat care încă nu a aderat la UE, salariul minim pe economie a fost în ianuarie anul acesta de 374 euro pe lună, în timp ce în Turcia este de 429 euro pe lună. Mai mult, în Grecia salariul minim a fost în ianuarie de 684 euro. De cealalta parte, cel mai mare salariu minim pe economie s-a înregistrat în ianuarie, conform Eurostat, în Olanda, Belgia şi Luxemburg.” Eu cred ca asta e problema care trebuie ridica oricarui politician sau guvernant si daca nu are solutii pentru strategia pentru 25 de ani sau pentru cea de marire luna de luna a veniturilor salariale sau de pensii si a produsului intern brut PIB. http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Economie/romania-are-cel-mai-mic-salariu-pe-economie-din-uniunea-europeana–91063.html

[…] Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal […]

[…] multe despre Stat Participativ in opiniile “Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal” si “Cluj Innovation City: implementare a conceptului de Stat Participativ […]

[…] multe despre Stat Participativ in opiniile “Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal” si “Cluj Innovation City: implementare a conceptului de Stat Participativ […]

[…] in opiniile “Reindustrializarea privata a Romaniei : Cluj Innovation City”, “Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal”, “4% crestere in Romania prin 8 poli: IT /Inovatie, Aeronautica/Mecatronica …”, […]

[…] suplimentare in opiniile “Reindustrializarea privata a Romaniei : Cluj Innovation City”, “Romania: Stat Participativ versus Asistential ori Minimal”, “4% crestere in Romania prin 8 poli: IT /Inovatie, Aeronautica/Mecatronica …”, ““Lipsa […]

COMENTEAZA