BNR ar trebui sa tinteasca Produsul Intern Brut Nominal si nu inflatia

24 iunie 2013 • Macro

Banca Centrala din Romania, BNR, ar trebui sa tinteasca Produsul Intern Brut Nominal (PIBN) cu o tinta situata la 7%, echivalentul de exemplu al unei cresteri reale a PIB-ului de 4% si al unei rate de inflatie de 3%.

PIB-ul Nominal, in aceasta maniera de a privi lucrurile, combina o variabila “reala”, PIB-ul Real, cu una “nominala”, masura cresterii preturilor. La tintirea inflatiei, inflexibila si nediscriminata, s-a vazut cum poate fi manipulat procesul si cum se afecteaza profund economia reala din incercarea de a tinti o variabila “nominala”. Desigur daca BNR ar face o tintire “flexibila” a inflatiei, altfel ar sta lucrurile cu economia Romaniei.

Politica monetara si de credit afecteaza economia reala.

Banca Centrala din Romania, BNR, ar trebui sa tinteasca Produsul Intern Brut Nominal (PIBN) cu o tinta situata la 7%, echivalentul de exemplu al unei cresteri reale a PIB-ului de 4% si al unei rate de inflatie de 3%.

Tintirea PIB-ului nominal de catre BNR presupune folosirea instrumentelor de politica monetara si de credit sau doar a unei “reguli simple” astfel incat PIB-ul Nominal al Romaniei sa creasca intr-un ritm predeterminat ori sa creasca de-a lungul unei traiectorii stabile si predictibile.

Avantajele pentru economia Romaniei generate de un astfel de regim de politica monetara si de credit sunt multiple: 1) poate preveni majoritate recesiunilor determinate de o scadere in cererea agregata; 2) BNR va actiona pentru a diminua efectele unei recesiuni / stagnari economice si nu prentru a le amplifica; 3) politica BNR va fi aliniata cu politica Guvernului si nu va actiona ca o frina pentru cresterea economica; 4) impreuna cu politica Guvernului, politica BNR va actiona ca si stabilizator si nu amplificatory al ciclurilor economice; 5) gestioneaza mai bine recesiunile provocate de un soc asupra variabilelor reale e.g. o scadere abrupta a productiei de petrol; 6) gestioneaza mai bine socurile reale positive e.g. o crestere a productivitatii mai mare decat anticipata;7) stabilizarea cererii aggregate va determina diminuarea volatilitatii investitionale a companiilor; 8) reduce incertitudinea legata de evolutia economiei si contribuie la bunastarea cetatenilor si prin diminuarea stresului legat de mersul economiei nationale; 9) evita tintirea doar a unei variabile “nominale” usor manipulabile cu efecte asupra economiei reale.

Tinta pentru PIB-ul Nominal ar trebui sa fie in cazul Romaniei de 7%.

Politica monetara si de credit afecteaza economia reala.

Tintirea de catre BNR a Produsului Intern Brut Nominal ar rezolva aceste probleme iar economia Romaniei ar putea sa revina la un ritm de crestere normal de 4-5% pe an fara frine din partea politicii monetare si de credit.

Aceasta tinta poate fi atinsa si cu o crestere reala a PIB-ului de 4% si cu o inflatie de 3% dar si cu o inflatie de 2% si cu o crestere reala de 5%. Tintirea se poate face in termeni de nivel sau de rata de crestere. Tintirea nivelului de 7% spre deosebire de ritmul de crestere de 7% presupune ca daca intr-un an cresterea PIB-ului Nominal a fost de 6%, anul urmator cresterea trebuie sa fie de 8% pentru a nu se departa de la traiectoria de 7%.

Tintirea inflatiei de maniera in care o realizeaza BNR (cu ancora suplimentara de curs de schimb si cu tinta de inflatie prea redusa in loc de a tinti 4%, conform Regulei lui ‘44) este inoportuna pentru economia Romaniei: 1) Tinta de inflatie a fost ratata in 6 din 8 ani; 2) Recesiunea a fost declansata, adancita si stagnarea mentinuta datorita politciii monetare si de credit;3) Eurizarea economiei Romaniei a fost generata de motivatia personala a unor decidenti din BNR de a intra in zona euro in 2015.

Regula lui ’44 nu este explicit imbratisata de BNR dar evolutia economiei situeaza indicatorii realizati exact in plaja acestei Reguli. Altfel spus economia se echilibreaza dinamic dupa socuri exogene sau induse de politici inopotrtune exact in aceasta zona. Mai mult despre Regula lui ’44 in “Regula ’44 și creșterea economică” si in “Regula lui 44″.

Despre politica BNR de tintire a inflatiei fara nuante si pierderile aduse economiei reale am scris in
“Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie”
, “Trichet, epigonii si ruperea de realitate”, “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta”.

Masuri de politica monetara si de credit ale BNR care au amplificat ciclul economic si sporit volatilitata macroeconomica in perioada recenta sunt de exemplu:

– in 2007, BNR promovand o politica monetara si de credit ultraprociclica, a lasat cursul sa se aprecieze nenatural pana la 3,1 pe fondul liberalizarii creditarii si a mentinerii de dobanzi ridicate la lei; rezultatul, decimarea exportatorilor locali exact in momentul deschiderii pietelor, blocarea populatiei si a companiilor in credite in valuta la un curs mult apreciat fata de nivelul de echilibru
– in 2008, neglijand criza externa a continuat cresterea dobanzilor la lei, a denaturat canalul dobanzilor, a blocat creditarea printr-un nu regulament de creditare si a mentinut normele de provizionare si de restructurare anti business: rezultatul a fost precipitarea intrarii Romaniei in recesiune si acentuarea crizei economice
– din 2009 pana in 2013 a mentinut si introdus regulamente de creditare si de restructurare care au diminuat lichidiatea economei si apetitul de creditare, provizionarea nu este nici in acest moment aliniata la normele internationale, dobanzile, desi presiunile inflationiste s-au diminuat pe fondul deficitului de cerere alimentat de criza economica, sunt cele mai mari din Uniunea Europeana, licente noi nu sunt eliberate pentru a dinamiza concurenta si inventivitatea in piata.

Despre canalul dobanzilor in politica monetara a BNR am scris in “Duplicitatea… dobânzilor”, “BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an”, “Dobânda și Nastratin Hogea (I)”, “Dobanda si Nastratin Hogea (II)”, “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici!”, “Zăpada şi creşterea Schumpeteriană a economie”

Despre cursul de schimb ca si ancora suplimentara in tintirea inflatiei practicata de BNR in “Un an nou, o ţintă nouă cu tentă electorală”.

Tintirea de catre BNR a Produsului Intern Brut Nominal ar rezolva aceste probleme iar economia Romaniei ar putea sa revina la un ritm de crestere normal de 4-5% pe an fara frine din partea politicii monetare si de credit.

imagine de pe guardian.co.uk/commentisfree/cartoon/2013/may/16/steve-bell-mervyn-king-bank-england-cartoon

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

9 Comentarii

AC
24-06-2013 la ora 3:14 pm

E o politica monetara buna… pentru Romania.

Practic cam aceleasi bunuri si servicii vor fi produse la preturi tot mai mari (in lei), PIB-ul urmand sa creasca in lei, dar in… teorie.

In anii ’90 BNR tiparea, guvernul “dadea”, PIBu’ crestea.
Acum guvernul nu mai poate da decat lei la vreo 4 milioane de angajati (securisti included) si 5 milioane de pensionari cu pretul scumpirii fortei de munca din sectorul privat. Iar daca luam in considerarea “investitiile statului”… e bine sa nu intram in detalii.

NGDP e ceea ce face FED … cloace scumpe/prabusite/reinflatate, servicii medicale absurd de scumpe, datorii imense… dezastru garantat.

Culmea e ca nimeni nu-si bate capul cu acoperirea unor nevoi tot mai usor de realizat cu tehnologiile de azi, obiectul de baza ramanand cresterea gradului de ocupare.

Sapă sanțu’,
Umple șanțu’,
PIBu’ crește,
Dorel postește.

Lucian Isar
24-06-2013 la ora 4:27 pm

FED ul nu face NGDP targeting.
Are un mandat dual. Aici poate fi citit mai mult pe aceasta tema.

Lucian Isar
24-06-2013 la ora 4:32 pm

Despre aceasta alegere de tinta pentru BNR vorbeste economistul Florin Citu in ” Stabilitatea preturilor, obiectiv ratat de BNR in ultimii 23 de ani” si in “Tintirea inflatiei vs tintirea preturilor”

AC
24-06-2013 la ora 5:32 pm

Fed face de toate.
Dot.com bubble crash=> Consumerism era
Cloaca e consum, dar nu face parte din “cos”, deci inflatia pe cloaca nu intra in tintirea inflatiei. Dar bula pe cloaca umfla GDP, spargerea ei necesita umflarea altora, ohh… commodities, student loans, GDP creste.
Cand s-or duce si astea (toate odata), GDP se va face praf chiar daca Fed presteaza NGDP targeting la umbra unor harneli cu mandate duale asezonate cu politicile comune cu guvernul si cu spectacolele glorioase ale CIA de genul demolarilor, transmise in direct, cu avioane militare si angajati nominali si reali in cladirile tinta.

NGDP targeting teoretic e una, in practica… se intampla lucruri.
Si daca nu le iese americanilor cu hartia de rezerva, leul va ajunge de rasul botsuanezilor… vecinii zimbabuenilor.

AC
24-06-2013 la ora 7:48 pm

“As long as wages and income keep up with inflation targeting, and as long as asset bubbles do not form, central banks can get away with their highway robbery tactics.

Pursue price inflation long enough, then jobs move elsewhere and real wages are guaranteed to not keep up.

Except for a brief period in 2009, price inflation has been positive. The question is “Who Benefited?”
Those with “first access to money” namely banks and the already wealthy.”
sursa

Deci?
Cu asemenea “politici” monetare putem scapa de cheltuielile cu alegerile si procesul de regionalizare.
Videanu ar putea plati cash pentru Prafganistan, Falca – Emiratele Arade Unite, Pinalti – Pachizdan, Verestoy – Paprika Noua Guinee, Nicusor Constantinescu – Jafmaica, Frunzaverde – Molozambic.

AC
24-06-2013 la ora 8:12 pm

Dupa mai bine de 40 de ani japca globala versiunea +2-4%/an, NGDP targeting n-ar face decat sa grabeasca… revolutiile necesare.

P.S. +7%/an NGDP ar fi distractiv de pus pe un grafic. E atat de ametitor ca pana si “regulatorii” s-ar pierde destul de repede in propriul “sistem”.

Lucian Isar
24-06-2013 la ora 8:28 pm

la americani probabil ca or sa mearga pentru un 5% pe an NDGP

AC
24-06-2013 la ora 8:35 pm

Sorry, cred ca prin 2010 m-a scos din minti… Scotty Sumner. 😀

Conceptually, NGDP targeting is flawed because it assumes that the Fed can and should drive the real economy, rather than simply respond to the market’s need for money. In a sense, NGDP targeting is just another form of government central planning. And, in the immortal words of Rocky the Flying Squirrel, “That trick never works.”

All that the Fed really controls is its balance sheet, and the interest rate that it pays on bank reserves. It can buy and sell assets at will, and adjust the IOR rate at will. Beyond that, all the Fed can do is to issue press releases.

An NGDP growth rate of 5% for 17 calendar quarters would expand NGDP by 23.0%. During the 17 quarters prior to the financial crisis (which started with 3Q2008), the Fed increased the size of the monetary base by 13.3%, and NGDP grew by 24.4%. During the 17 quarters from 3Q2008 to 3Q2012, the Fed expanded the monetary base by 203.2%, and NGDP rose by 9.4%.

Even if the Fed wanted to target NGDP, it is not at all clear what it could do, operationally, to hit its target. The numbers above suggest that the Fed would have had to increase the monetary base by about 700%, rather than merely 203.2%, to produce NGDP growth of 23.0% for the 17 calendar quarters ending with 3Q2012.

Doyle D. Fernandez
27-06-2013 la ora 6:03 am

PIB-ul Nominal, in aceasta maniera de a privi lucrurile, combina o variabila “reala”, PIB-ul Real, cu una “nominala”, masura cresterii preturilor. La tintirea inflatiei, inflexibila si nediscriminata, s-a vazut cum poate fi manipulat procesul si cum se afecteaza profund economia reala din incercarea de a tinti o variabila “nominala”. Desigur daca BNR ar face o tintire “flexibila” a inflatiei, altfel ar sta lucrurile cu economia Romaniei.

COMENTEAZA