Regula lui 44

8 noiembrie 2011 • General, Macro, Media

Publicat in standard.ro si hotnews.ro

România ar trebui să urmeze în urmatorii 3 -5 ani regula lui 44 care presupune o tinta pentru rata de inflatiei în jur de 4% si deficite în jur de 4%.

Mai explicit, inflatia ar trebui sa tinteasca un interval centrat pe 4% (+/-1%), deficitul bugetar sa se situeze în jur de 4% (+/-1%) iar deficitul de cont curent sa se plaseze în jur de 4% (+/-1%).

România  este o țară cu economie în curs de dezvoltare a cărei politici economice ar trebui, ținând cont de realitățile interne si externe, să aibă ca si deziderat creșterea avuției si bunăstarea populației în condițiile asigurării viabilității instituțiilor. Procesul de convergenta reala nu poate fi realizat decât în măsura în care restricțiile nominale permit o astfel de evolutie.

România ar trebui să urmeze în urmatorii 3 -5 ani regula lui 44 care presupune o tinta pentru rata de inflatiei în jur de 4% si deficite în jur de 4%.

Mai explicit, inflatia ar trebui sa tinteasca un interval centrat pe 4% (+/-1%), deficitul bugetar sa se situeze în jur de 4% (+/-1%) iar deficitul de cont curent sa se plaseze în jur de 4% (+/-1%).

România  este o țară cu economie în curs de dezvoltare a cărei politici economice ar trebui, ținând cont de realitățile interne si externe, să aibă ca si deziderat creșterea avuției si bunăstarea populației în condițiile asigurării viabilității instituțiilor. Procesul de convergenta reala nu poate fi realizat decât în măsura în care restricțiile nominale permit o astfel de evolutie.

Țintele impuse în ultima perioada si acceptate de autoritati au fost generate în alte conditii istorice si pentru alt gen de economii. Spre exemplificare, deficite sub 3%  sunt greu de atins în diferite momente ale ciclului economic inclusiv de economiile avansate. Deficite plasate în jurul lui 4% nu doar ca sunt sustenabile în conditii de crestere economica dar si permit refacerea potentialului economiei prin investitii în economia reala. Investitorii, cind analizeaza capacitatea de rambursare a datoriei unei tari, nu se ancoreaza în inexistenta momentana a deficitelor ci rumineaza asupra capacitatii de crestere economica a respectivei economiei. Investitiile cu rentabilitate mai mare decit costul finantarii si expansiunea economiei sunt solutia din iesirea din capcana austeritatii.

 

O inflatie redusa nu este un deziderat per se daca se realizeaza nenatural prin agravarea recesiunii si prelungirea perioadelor de stagnare. Un astfel de procedeu de calmare doar momentana a inflatiei, pentru poza de sfirsit de clasa, nu face decit sa acumuleze tensiuni care distorsioneaza procesele economice la un moment ulterior. O inflatie redusa aflata în jurul a 4% promovata de anumiti economisti si anumite economii permite reancorarea anticiparilor si absorbtia inflatiei structurale fara a forta autoritatile monetare sa sugrume economia prin conditii monetare restrictive si reglementari care sa reduca creditarea si viteza banilor.

 

Politicile economice în România ar trebui sa se concentreze si asupra pilonului economiei reale si nu doar asupra unor indicatori macro nominali. O inflatie în jurul a 2% si un deficit mult sub 3% se pot obtine relativ usor dupa inca 3 ani de recesiune or stagnare. Mai corect spus o incercare rupta de realitate de a obtine un deficit mult sub 3% si o inflatie în jur de 2% nu va face decit sa genereze acesti 3 ani de recesiune.

 

Statul prin diferitele masuri ar trebui sa actioneze doar la nivelul mezzoeconomic. La nivel micro energiile creative au capacitatea de a produce fenomene emergente greu de modelat în ciuda progreselor din domeniul sistemelor adaptative complexe. Ambitiile demiurgice ar trebui sa se retina de la a afecta acest nivel deoarece imixtiunile la acest nivel denatureaza profund capabilitatile regenerative ale economiei fie prin demotivare fie prin complacere.

 

La nivel macro acolo unde actioneaza arhitectii de alegere cei doi piloni nominali trebuie sa fie bine ancorati în realitati la 4% pentru a permite spatiu de dezvoltare.

 

La nivel mezzoeconomic statul are multe de facut.

 

O actiune usor de realizat la nivel mezzoeconomic cu efect de multiplicare semnificativ, inclusiv dupa captura statului,este constructia de poli de crestere.  O astfel de constructie implica participarea statului si a sectorului privat autohton si strain. Implicarea statului reuseste sa rezolve doua probleme si anume : pauperizarea sectorului autohton , credibilitatea unor investitii realizate de antreprenorii autohtoni din perspectiva investitorilor straini. Investitiile în infrastructura în România datorita fenomenului de captura a statului ( comisioane) nu au un multiplicator supraunitar de maniera în care sunt efectuate în prezent.

 

Fortarea realizata de autoritatile romane este menita sa permita aderarea în zona euro în 2015. Deja o sumedenie de economisti valorosi au verbalizat motivele pentru care nu ar trebui sa ne propunem 2015 ca si data de aderare si sa fortam ajustari nominale.  în timp ce economistii se chinuie sa produca argumente de substanta autoritatile vin cu unele amuzante . Printre acestea ultimele prezentate sunt beneficiul de a avea un nou comitet interministerial, rezolvarea din timp a aspectelor operationale de genul transportului cu camionele a bancnotelor si monedelor euro si nu în ultimul rind dificultatea alegerii unei alte date oportune în conditiile actuale de incertitudine globala.

 

Alegerea datei de aderare la zona euro ar trebui sa fie realizata dupa ce economia face progrese din punct de vedere al convergentei reale. Regula lui 44 permite o astfel de perioada. Argumentele autoritatilor reconfirma ca alegerea datei de 2015 nu are nici un fundament economic ci este pur si simplu legata de mici orgolii si de durata mandatelor.

 

Regula lui 44 aplicata pe parcursul urmatorilor ani nu este doar sustenabila din punctul de vedere al investitorilor ci si permite refacerea economiei reale.

 

Țintele impuse în ultima perioada si acceptate de autoritati au fost generate în alte conditii istorice si pentru alt gen de economii. Spre exemplificare, deficite sub 3%  sunt greu de atins în diferite momente ale ciclului economic inclusiv de economiile avansate. Deficite plasate în jurul lui 4% nu doar ca sunt sustenabile în conditii de crestere economica dar si permit refacerea potentialului economiei prin investitii în economia reala. Investitorii, cind analizeaza capacitatea de rambursare a datoriei unei tari, nu se ancoreaza în inexistenta momentana a deficitelor ci rumineaza asupra capacitatii de crestere economica a respectivei economiei. Investitiile cu rentabilitate mai mare decit costul finantarii si expansiunea economiei sunt solutia din iesirea din capcana austeritatii.

 

O inflatie redusa nu este un deziderat per se daca se realizeaza nenatural prin agravarea recesiunii si prelungirea perioadelor de stagnare. Un astfel de procedeu de calmare doar momentana a inflatiei, pentru poza de sfirsit de clasa, nu face decit sa acumuleze tensiuni care distorsioneaza procesele economice la un moment ulterior. O inflatie redusa aflata în jurul a 4% promovata de anumiti economisti si anumite economii permite reancorarea anticiparilor si absorbtia inflatiei structurale fara a forta autoritatile monetare sa sugrume economia prin conditii monetare restrictive si reglementari care sa reduca creditarea si viteza banilor.

 

Politicile economice în România ar trebui sa se concentreze si asupra pilonului economiei reale si nu doar asupra unor indicatori macro nominali. O inflatie în jurul a 2% si un deficit mult sub 3% se pot obtine relativ usor dupa inca 3 ani de recesiune or stagnare. Mai corect spus o incercare rupta de realitate de a obtine un deficit mult sub 3% si o inflatie în jur de 2% nu va face decit sa genereze acesti 3 ani de recesiune.

 

Statul prin diferitele masuri ar trebui sa actioneze doar la nivelul mezzoeconomic. La nivel micro energiile creative au capacitatea de a produce fenomene emergente greu de modelat în ciuda progreselor din domeniul sistemelor adaptative complexe. Ambitiile demiurgice ar trebui sa se retina de la a afecta acest nivel deoarece imixtiunile la acest nivel denatureaza profund capabilitatile regenerative ale economiei fie prin demotivare fie prin complacere.

 

La nivel macro acolo unde actioneaza arhitectii de alegere cei doi piloni nominali trebuie sa fie bine ancorati în realitati la 4% pentru a permite spatiu de dezvoltare.

 

La nivel mezzoeconomic statul are multe de facut.

 

O actiune usor de realizat la nivel mezzoeconomic cu efect de multiplicare semnificativ, inclusiv dupa captura statului,este constructia de poli de crestere.  O astfel de constructie implica participarea statului si a sectorului privat autohton si strain. Implicarea statului reuseste sa rezolve doua probleme si anume : pauperizarea sectorului autohton , credibilitatea unor investitii realizate de antreprenorii autohtoni din perspectiva investitorilor straini. Investitiile în infrastructura în România datorita fenomenului de captura a statului ( comisioane) nu au un multiplicator supraunitar de maniera în care sunt efectuate în prezent.

 

Fortarea realizata de autoritatile romane este menita sa permita aderarea în zona euro în 2015. Deja o sumedenie de economisti valorosi au verbalizat motivele pentru care nu ar trebui sa ne propunem 2015 ca si data de aderare si sa fortam ajustari nominale.  în timp ce economistii se chinuie sa produca argumente de substanta autoritatile vin cu unele amuzante . Printre acestea ultimele prezentate sunt beneficiul de a avea un nou comitet interministerial, rezolvarea din timp a aspectelor operationale de genul transportului cu camionele a bancnotelor si monedelor euro si nu în ultimul rind dificultatea alegerii unei alte date oportune în conditiile actuale de incertitudine globala.

 

Alegerea datei de aderare la zona euro ar trebui sa fie realizata dupa ce economia face progrese din punct de vedere al convergentei reale. Regula lui 44 permite o astfel de perioada. Argumentele autoritatilor reconfirma ca alegerea datei de 2015 nu are nici un fundament economic ci este pur si simplu legata de mici orgolii si de durata mandatelor.

 

Regula lui 44 aplicata pe parcursul urmatorilor ani nu este doar sustenabila din punctul de vedere al investitorilor ci si permite refacerea economiei reale.

Publicat in standard.ro si hotnews.ro

 

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

6 Comentarii

[…] Pentru a iesi din aceasta stare de staza in care diferiti reprezentanti ai comunitatii se congratuleaza pentru stabilizare dar economia reala nu se misca este nevoie de implementarea regulii lui’44. Mai mult pe aceasta tema in “Regula lui ’44″ […]

[…] Regula lui ’44 nu este explicit imbratisata de BNR dar evolutia economiei situeaza indicatorii realizati exact in plaja acestei Reguli. Altfel spus economia se echilibreaza dinamic dupa socuri exogene sau induse de politici inopotrtune exact in aceasta zona. Mai mult despre Regula lui ’44 in “Regula ’44 și creșterea economică” si in “Regula lui 44″. […]

[…] mult despre Regula lui ‘44 in opinia cu acelasi nume Regula lui 44 si in opinia Regula lui ‘44 și creșterea […]

[…] langa faptul ca acest rezultat reprezinta o revenire naturala a inflatiei in coridorul Regulei lui ’44 (inflatia si deficitele ar trebui sa stea in mod natural in intervalul 4% plus/minus 1% pentru o […]

[…] langa faptul ca acest rezultat reprezinta o revenire naturala a inflatiei in coridorul Regulei lui ’44 (inflatia si deficitele ar trebui sa stea in mod natural in intervalul 4% plus/minus 1% pentru o […]

[…] in urmatorii ani ar trebui sa respecte Regula lui ’44 si sa evolueze in jurul lui 4% ( +/-1%). In acest mod se pot absorbi modificarile preturilor […]

COMENTEAZA