Paternalismul-libertarian, o sursa de idei pentru masurile economice aplicate Romaniei

20 ianuarie 2012 • General, Macro, Media

Paternalismul-libertarian este o posibila sursa de idei pentru a imbunatati reteta aplicata economiei Romaniei.

Paternalismul libertarian ca si curent de gindire economica este inca la inceput. C.R. Sunstein si R.H. Thaler au initiat dezbaterea in Libertarian Paternalism Is Not An Oxymoron” si au dezvoltat conceptele in cartea “Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness”

Pareri critice la adresa acestui curent de gindire economica si sugestii de imbunatatire pot fi gasite pe www.cato-unbound.org si respective pe www.cato-at-liberty.org .

Ideile sunt inspirate de progresele realizate prin integrarea in studiul economiei a cercetarilor din domeniul psihologiei, cognitiei si neurostiintelor. Rezultatele in domeniul rationalitatii marginite si a proceselor de decizie in conditii de incertitudine au fost apreciate prin acordarea in 2002, a premiului Nobel pentru economie lui D. Kahneman.

Pe linga studiile legate de modul in care iau oamenii decizii, teoria este legata si de convingerea ca exista maniere prin care statul si institutiile private sa afaceteze comportamentul indivizilor dar in acelasi timp sa respecte libertatea de alegere.

Paternalismul libertarian intentioneaza sa ofere “solutii din oficiu” desenate in asa fel incit sa imbunatateasca bunastarea indivizilor.

Aspectul libertarian este dat de faptul ca indivizilor li se permite sa opteze sa nu urmeze propunerea din oficiu cu costuri cit mai reduse, fara a li se bloca alegerile individuale. Usurinta de a nu merge conform cu solutia din oficiu este exprimata in cartea Nudge prin expresia “ one-click”.

Aspectul paternalistic este legat de capacitatea si legimitatea pe care si-o aroga statul si companiile private de a afecta comportamentul sub-optim al indivizilor prin modificarea solutiei din oficiu.

“Arhitectura alegerii” este omniprezenta. De exemplu modul in care se deschid usile unei sali de spectacol poate face diferenta pentru spectatori in cazul unui incidendiu, desi probabil alegerile individuale ar fi variate inaintea unui incident.

Paternalismul libertarian intervine mai ales la nivelul meta cadrului prin influentarea structurilor de tipul “arhitectilor de alegere”.

Literatura finantelor comportamentale abunda de exemple in care oamenii, influentati de solutiile din oficiu, ancorarea perceptiilor, frazare ori alte elemente, realizeaza alegeri inferioare in termeni de bunastare inidividuala decit daca ar dispune de informatie completa, capacitati cognitive nelimitate or vointa suficienta. Oamenii nu poseda preferinte clare, stabile si bine ordonate.

Solutiile propuse ca si exemplificare variaza de la modul in care pot fi asezate dulciurile intr-un magazin pina la maniera in care trebuie structurat un plan de pensii or un sistem de asigurari de sanatate. Daca in cazul dulciurilor consumul ar fi redus printr-o pozitionare in spatele magazinului or dupa fructe or nu la nivelul ochilor, in  cazul asigurarii veniturilor din perioada pensionarii,  indivizii ar fi ajutati daca solutia din oficiu este economisirea or investirea unei parti din salariu.

Formele de manifestare ale paternalismului libertarian pot varia de la paternalism minimal, la alegeri impuse, la constringeri procedurale or la conbstringeri substantive.

Modul de selectare a solutiei din oficiu depinde in functie de problema si poate merge de la abordarea care minimizeaza numarul de oameni care nu avueaza solutia propusa, la cea care forteaza oamenii sa-si faca alegerile de o maniera explicita si nu implicita, la cea pe care ar alege-o majoritatea daca ar fi necesare alegeri explicite si impartasite cu ceilalti. Teoria deciziilor de group sugereaza ca acestea ar fi superioare in anumite conditii alegerilor individuale mai ales in domenii in care acumularea de informatie este costisitoare si greu de distribuit. Discutii despre deciziile de group si problemele care pot aparea de tipul Groupthink le-am mentionat in Pierderea sistematica  a titlului de Miss World si nazuintele de competitivitate ale Romaniei  si in IMF si scaunul cu trei picioare.

Alegerea din oficiu ar trebui sa fie cea mai buna din perspectiva maximizarii bunastarii individului chiar daca nu este ceea ce ar alege in lipsa unei astfel de sugestii.

Criticile sunt numeroase. Una din ele este legata de marginirea cognitiva a guvernantilor care poate fi rezolvata prin deciziile de group or de tip expert ( evitand “captura ideatica a statului” de catre aceeasi group de experti indiferent de subiect).

Cea legata de libertatea de alegere este usor de eliminat prin introducerea posibilitatii de a opta pentru alta solutie cu costuri reduse.

Intentia declarata a paternalismului libertarian este ca prin eforturi constiente ale autoritatilor sa se creeze politici caresa ajute la bunastarea indivizilor fara a le bloca posibilitatea de a alege o alta solutie.

O maniera complet diferita de a integra demersul finantelor comportamentale in macroeconomie este reprezentat in P. Grauwe, Behavioral Macroeconomics.

imagine preluata http://youcallthatart.wordpress.com/category/uncategorized/

 

 

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

9 Comentarii

Sergiu
20-01-2012 la ora 9:40 pm

Fiind un adept al finantelor comportamentale si al aplicarii acestora in economie, nu as vrea sa fiu biased in sustinerea unor argumente pro libertarian paternalism. Prin urmare ma voi concentra mai mult asupra criticilor.
“Aspectul libertarian este dat de faptul ca indivizilor li se permite sa opteze sa nu urmeze propunerea din oficiu cu costuri cit mai reduse, fara a li se bloca alegerile individuale.” Aici apare prima problema, oarecum paradoxal. Din punctul de vedere al unui libertarian, granita dintre acel “nudge” care ghideaza indivizii catre anumite alegeri (teoretic cele corecte) si eliminarea libertatii de a alege este foarte subtila. Personal, acest aspect mi se pare cel mai putin relevant in pledoaria criticilor, fiind doar o chestiune de nuanta doctrinara. Asa cum ai spus, introducerea altor solutii cu costuri reduse valideaza amendamentul privind (de)blocarea alegerilor individuale.
Partea legata de paternalism mi se pare insa mult mai importanta. Presupunerea conform careia statul/guvernul, companiile private, expertii/technocratii au o capacitate de a intelege, si in consecinta a actiona, net superioara maselor de oameni este discutabila. Falsul poate implica adevar, iar aici falsul poate proveni uneori din confuzia cetatean – consumator. Aplicabilitatea elementelor de behavioral economics and finance este determinata si de marginirea conceptului de cetatean la cel de consumator. In momentul in care anumite propuneri din oficiu transced orizontul consumatorului, pot aparea disfunctionalitati. Erorile aparute intr-un astfel de caz sunt de asemenea mai greu de corectat, ca urmare a faptului ca cetatenii nu pot coopera, neputand astfel sa le ofere expertilor un set de repere, modele comportamentale sau valori statistice.
Aceste aspecte ne duc la urmatorul pas, si anume studiile care arata ca masele de oameni pot intelege teme complexe si prin urmare pot sa ia deciziile aferente, cu conditia sa primeasca suficient de multe informatii. Si aici am anumite dubii pe care insa nu le mai dezvolt acum, dar se poate ca dialogul dintre cele doua tabere sa fie uneori solutia optima. Si in final, asta ne duce catre sferele teoriei deciziei si rezultatul care in mare afirma ca un grup de agenti cu diferite abordari si zone de cunoastere, poate rezolva anumite probleme dificile mai bine decat o poate face un grup focusat asupra problemei si avand un nivel mai ridicat al expertizei.
Discutia e complexa si poate continua mult. Am vrut sa punctez aspectele privind criticile acestui nou curent economic, critici ce pot fi rezumate prin teama de a nu exista tentative de incalcare a democratiei prin exagerarea acelor solutii din oficiu, precum si prin indoielile legate de capacitatea expertilor de a ghida corect deciziile cetatenilor. Este insa un subiect care merita dezvoltat in viitor.

Inchei cu o mica observatie, premiul Nobel primit de Daniel Khaneman i se datoreaza in aceeasi masura si lui Amos Tversky, dar din pacate la aceea data, cel care a revolutionat alaturi de Khaneman economia comportamentala, stiinta cognitiva si teoria decizie in conditii de incertitudine nu mai era in viata.

URL
13-02-2012 la ora 3:30 am

… [Trackback]…

[…] Read More here: lucianisar.com/general/paternalismul-libertarian-o-sursa-de-idei-pentru-masurile-economice-aplicate-romaniei/ […]…

Anca
13-02-2012 la ora 3:44 pm

Vreau să îmi fac lucrarea de licență pe tema finanțe comportamentale dar din păcate nu găsesc cărți la bibliotecă pe acest subiect. Mi-am comandat cartea” Beyond greed and fear” și a durat 2 luni până când am primit-o și nu mai am timp să aștept atât de mult pentru alte cărți. Îmi puteți recomanda vă rog cărți, articole, site-uri care ar fi mai la îndemână pentru a putea obține mai ușor informații pe această temă și care să fie recente, preferabil după 2008. Mulțumesc

Lucian Isar
14-02-2012 la ora 1:49 pm

O tema interesanta dar foarte vasta. Cea mai facila cale de a obtine realizari recente este sa intri pe site urile diferitilor profesori implicati in domeniu si pe site uri departamentelor de la universitatile care se pozitioneaza in finante comportamentale. Exista atat cursuri de orice nivel pentru a facilita intelegerea conceptelor cat si preocuparile lor recente.
e.g.
Thaler, Chicago GSB
Schiller , Yale http://www.econ.yale.edu/~shiller/behfin/index.htm
Baker, HBS
Yuan, Wharton

Anca
14-02-2012 la ora 2:31 pm

Multumesc

i - conomics
15-02-2012 la ora 1:14 pm

Solutia optima ca dogma politico economica probabil se afla la mijloc intre Capitalsimul Socialistic actual si Libertarianismul Pur. Este clar ca omul terebuie sa fie mult mai liber din punct de vedere material, ca statul trebuie sa se implice mult mai putin in a dicta si controla viata cetatenilor, totusi nu trebuie sa ignoram faptul ca societatea umana nu este formata din Lupi Singuratici ci dintr-o comuniune intre cetateni ce impreuna pot produce mult mai mult de cat singuri. Evolutia Umanitatii nu trebuie privita strict pragmatic material ci si moral si social. Calitatea vietii nu este data doar de bunastarea materiala ci si de siguranta oferita de societatea in care omul traieste si de ajutorul oferit de semeni la momente de anaghie. In timp ce Libertatea personala trebuie sa primeze nu trebuie totusi sa lasam semenii ajunsi la anaghie fara un acoperis deasupra capului, fara mancare, si fara asistenta medicala de stricta necesitate. Economia de piata libera, datorita firii umane este imperfecta; todeuna “unii” prin masuri neortodoxe se vor impune in detrimental semenilor, polarizand societatea. Libertarienii trebuie sa fie deschisi acestei posibilitati demonstrata istoric si sa accepte ca trebuie sa existe un mecanism via taxare si minima asitenta sociala de corectare a discrepantelor de oportunitati ce intr-un model pur teoretic de economie de piata libera si corecta nu ar aparea.

Facand o analogie pe intelesul tuturor, nu este suficient sa diagnostichezi o boala, si sa identifici cum ar trebui sa arate un organism sanatos ci trebuie sa identifici un tratament ce poate fi dus la bun sfarsit. Daca tratamentul este prea dureros pacientul il refuza si ramane bolnav. Daca tratamentul nu este gandit bine, poate cauza efecte secundare mai grave ca boala in sine si chiar decesul. Pe scurt, degeaba identifici un tel final utopic daca in procesul de vindecare omori sau schilodesti pacientul. La fel si in Romania. Un model de organizare statala si sociala trebui construit de jos in sus (bottom up) luand in considerare toate variabilele si constrangerile actuale. Tratamentul trebuie sa fie inbatabil, efectuat pas cu pas, cu clare stadii intermediare, ce odata atinse, pacientul sa le simta pe deplin beneficiile pentru a fi incurajat sa accepte continuarea tratamentului pana la capat.

Lucian Isar
15-02-2012 la ora 1:26 pm

frumos formulat

[…] Mai multe despre paternalismul libertarian in “Paternalismul-libertarian, o sursa de idei pentru masurile economice aplicate Romaniei”. […]

[…] Mai multe despre paternalismul libertarian in “Paternalismul-libertarian, o sursa de idei pentru masurile economice aplicate Romaniei”. […]

COMENTEAZA