O scapare de politica monetara

12 mai 2014 • General

Unele greseli de politica monetara au o magnitudine majora asupra economiilor putand spre exemplificare sa precipite o recesiune sau sa o accentueze.

Asa s-a intimplat in Romania la sfarsitul anului 2009 si pe toata perioada pana in 2012.

In timp ce anumite idei par intuitive si evidente, acestea pot fi in realitate gresite si periculoase prin implicatiile deciziilor rezultate.

In teoria deciziilor in functie de corectitudinea deciziei si rezultat exista 4 categorii dintre care justitia poetica este reprezentata de situatia in care in urma unui process decisional gresit rezultatul este prost.

Decizia incorecta de politica monetara si rezultatul prost experimentat de Romania in ultima perioada isi au justificarea aparent nu intr-un model mental gresit ci intr-o “scapare”.

Scaparea va fi evidenta cu cateva explicatii.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania a inceput devina o piata creditabila.

Cum BNR pastra dobanzi ridicate la lei pentru a favoriza “carry trade-urile” finantarea in valuta a devenit alegerea logica a companiilor si persoanelor fizice.

Avalansa de finantare in valuta a fost intampinata de BNR cu un instrument primitiv ( doar Serbia il mai folosea) si anume rezerve valutare ridicate. Nivelul de rezerva minima la valuta a fost ridicat la 40%. La lei era de 20%. Dobanzile oferite de BNR la sumele pastrate in rezerva minima si ecartul fata de dobanzile de piata erau un alt element ce intarea bazele arbitrajului.

Spre marea surpriza a BNR creditarea in valuta a accelerat chiar si cu o asemenea rezerva minima ridicata.

Scaparea a constat in incapacitatea de a intelege dinamica pietei si a instrumentelor folosite pentru arbitraj de rezerva minima.

In conditiile arbitrajului de rezerva si a lichiditatii in lei mentinute ( politica monetara ciclica pe timp de boom economic) finantarea in valuta a explodat iar eurizarea economiei a devenit o realitate.

In mare arbitrajul de rezerve se realiza cu doua clase mari de instrumente SPV-uri si derivative.

Despre existenta portofoliilor parcate in exterior de care ar fi trebuit sa se tina cont BNR a fost informata public in Aprilie 2008 dar de abia peste 2 ani si mai mult cu scop de raportare a inceput sa ceara bancilor detalii.

Derivativele erau in marea majoritate de tip cross currency swaps cu versiunea lor cea mai buna ca si arbitraj de rezerva, zero coupon cross currency swap.

Scaparea de estimare a dimensiunii si a modalitatilor de arbitraj, suprapuse peste politica prociclica a deformat perceptia BNR si desigur a generat decizii si rezultate proaste pentru economie: supraincalzire urmata de racire brusca.

In cazul politicii monetare din Romania in anii anii 2007- 2012, nu ceea ce nu se stia ci ceea ce se stia gresit ca se stie a afectat major economia reala.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

0 Comentarii

COMENTEAZA