Noul program de guvernare aduce stagnare ori crestere recesionara in 2012 ?

14 februarie 2012 • General, Macro, Media

pericole ascunse

Noul guvern promoveaza si un nou program de guvernare. Acest program are 3 mari componente : 1) realizarile guvernarii precedente, 2) continuitatea elementelor de strategie economica de sorginte FMI, 3)masuri de tactica economica si de marketing pentru a capta voturi suplimentare. Ceea ce pare sa nu sesizeze nici acest program guvernamental este ca pentru cresterea avutiei si prosperitate este necesar suportul tuturor componentelor mixului de politici macroeconomice inclusiv politica de credit si monetara.

Noile norme de creditare reprezinta o dezavuare a eurizarii economiei. Aceasta schimbare de politica opereaza incepand cu 2012 si este surprinzatoare cel putin din perspectiva telului aderarii la euro in 2015. Cu o politica monetara si de creditare restrictiva, stagnarea ori cresterea recesionara in 2012 pot fi considerate un succes guvernamental.

Stagnarea economica reprezinta o evolutie a economiei in intervalul +/-1% care creeaza locuri de munca. Cresterea economica recesionara reprezinta o crestere economica redusa incapabila sa creeze locuri de munca. Din perspectiva cresterii economice cele doua se suprapun in intervalul 0 si 1%.

1)Realizarile mentionate sunt cresterea economica, somajul cu 2% sub media europeana, cea mai mica inflatie din ultimii 20 de ani, deficitul bugetar in interiorul tintei stabilite cu FMI, “singura tara din UE care a redus rata de politica monetara cu scopul de a incuraja creditarea si a stimula consumul populatiei”.

Cresterea economica a anului 2011 este una recesionara, incapabila sa genereze locuri de munca, fiind rezultatul surprizei din agricultura si unui efect tehnic datorat scaderii masiv edin anii anteriori. Acest effect numit in piete “ dead cat bounce” este similar saltului la contactul cu solul a unui corp inert cand este lansat de la o inaltime considerabila. Fiind un an electoral, sunt necesare multiple ajustari ale valorilor pentru cresterea economica pana la o valoare fidela, in plus sau in minus e.g. in 2008 cresterea initiala a fost 8.2% iar dupa revizuiri 7.1%.

Somajul mai mic cu 2% decat media europeana nu este un motiv de bucurie in conditiile migratiei de sute de mii din ultimii ani si a unei raportari mai transparente a celorlalte tari europene. Suplimentar Romania nu a reusit sa ajunga in toata aceasta perioada la nivelul locurilor de munca din 2008.

Inflatia care afecteaza buzunarul populatiei, cea la care se uita europenii si cea din criteriile de la Maastricht este cea medie anuala si nu cea de sfarsit de an. Aceasta inflatie medie anuala s-a situat anul trecut la nivelul de 5.8% si este a treia cea mai mica valoare din ultimii trei ani. O tinta prea ambitioasa de sfarsit de an vine cu costuri majore dupa cum am sugerat in “Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase?”

Deficite bugetare in tinta sunt usor de realizat in conditiile existentei arieratelor si a datoriilor conditionate ( datorii castigate in instanta). Suma dintre deficitului bugetar, arierate si pro rata datoriilor conditionate corespunzatoare anului 2011, este mai mare decat deficitul din 2008.

Dobanzile in marea majoritate a tarilor europene sunt semnificativ mai mici decat cele din Romania de ani de zile. Si cu noile scaderi minore dobanzile reale sunt semnificative in Romania. Cumulul de masuri de politica monetara care ar fi necesare sunt mentionate in opinia “BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an”

Noul regulament de creditare descurajeaza creditarea si frineaza consumul populatiei. In mod evident avem de a face cu cel putin un “typo” in noul program de guvernare.

2)Strategia economica de inspiratie FMI se refera la ipoteza economica gresita a expansiunii economice in conditii de devalorizare interna si consolidare fiscala pe fondul unei perioade recesioanare.

De-a lungul timpului, s-a clamat succesul ipotezei privind expansiunea economica in conditii de consolidare fiscala in cateva cazuri. Detalii referitoare la aceste cazuri pot fi consultate in The “Austerity Myth”: Gain Without Pain? ( pentru Danemarca, Irlanda, Finlanda si Suedia) si in “Latvia’s Internal Devaluation: A success Story?” (pentru Letonia).

Reformele statului de ispiratie neoliberala continua si sub noul program de guvernare, iar tot efortul de privatizare este comprimat in cateva luni ( oportunitatea privatizarilor in 2012 am discutat-o in 2012 anul privatizarilor?)

3)Masurile de tactica economica si marketing sunt menite sa atraga voturi de la diferite categorii de electori.

Romania se angajeaza in programul de guvernare sa se claseze in primele 15 locuri la Olimpiada de la Londra.

Se doreste deschiderea circulatiei pe alti 200 km de autostrada care probabil se afla in diferite stadii de executie.

Exista programe care vizeaza diferite categorii de electori de genul mamelor, tinerilor someri etc.

Exista si programe bune dar cu alocare modesta de resurse devenind mai mult un element de relatii publice decat un support pentru dezvoltarea economiei.

Un astfel de program, avand ca inspiratie unul similar din Ungaria, se numeste Kogalniceanu si se adreseaza IMM-urilor. Sumele alocate programului sunt minore pentru potentialul acestuia.

Cresterea salariilor si pensiilor este conditionata de indeplinirea simultana a diferiti indicatori. Cresterea economica de 2.1% si un deficit bugetar cash de 1.9% ( cu reducerea arieratelor la zero) nu se pot realiza simultan in 2012. Daca conditionarea prentru cresterea salariilor ar fi fost legata de un singur indicator probabil ca acesta ar fi fost “fortabil” dar cu mai multe, probabilitatea de realizare scade semnificativ. Situatia este similara cu o problema clasica in finantele comportamentale , numita problema Lindei in care dupa o poveste sforaitoare privind educatia si preocuparile tinerei se intreaba ce este mai probabil ca dupa 20 ani Linda sa fie functionar or functionar si sa aiba preocupari feministe. Marea majoritate a respondentilor sunt prinsi de ancorele incluse in poveste si nu estimeaza correct faptul ca probabilitatea scade pe masura ce mai multe evenimente trebuie sa se realizeze simultan.

Incercarea de dezeurizare rapida a economiei prin introducerea de restrictii la creditarea in valuta este interesanta mai ales analizata prin prisma retoricii pro-euro sustinuta de BNR. Noul regulament de creditare incearca sa repare greseala anului 2007 in care pe fondul aderarii la UE, Romania a “uitat” dobanzile la moneda nationala prea sus, a permis intarirea monedei nationale si a liberalizat creditarea. Ca urmare a celor trei miscari o mare parte din populatie este blocata in credite in valuta a caror valoare in moneda locala a crescut de atunci cu 40%.

O incercare similara de limitare a creditarii a fost introdusa pentru cateva luni de BNR si in noiembrie 2008. Aceasta miscare in realitate explica ceea ce datele arata ca un “sudden stop”, o oprire a finantarii. Finantarea s-a oprit, pentru ca in perioada de tranzitie de la vechile la noile norme nu mai era posibila creditarea. Regulamentul ce limita finantarea la inceputul anului 2009 confirma cat de departe erau autoritatile romane de intelegerea situatiei internationale ( o declaratie in acest sens poate fi urmarita aici ) . Acesta s-a suprapus peste “ochiul furtunii”. Restrictionarea creditarii, dobanzile si rezervele excesive pentru o perioada recesionara, normele de restructurare rigide, provizionarea pierderilor dupa reguli abrazive locale sunt motivele reale (si nu politica guvernamentala) pentru care impactul crizei asupra economiei Romaniei si a echilibrelor macro a fost mai mare decat in cazul altor economii similare.

Noul regulament de creditare incearca fortarea creditarii in moneda locala atat pentru credite ipotecare cat si pentru cele de consum prin impunerea unei asimetrii in conditii. Deoarece putine banci au implementat noile norme iar lichiditatea in moneda locala este restrictionata la scadente scurte si este neuniform distribuita,  aceasta schimbare va opera ca o frana atat asupra consumului cat si asupra piete imobiliare. Finantarea la 7 zile contra colateral titluri de stat usureaza finantarea statului si ajuta cele 4 banci Romanesti care participa la morisca, dar nu ajuta finantarea in moneda locala pe termen lung.

In conditiile existentei sicanelor la nivel monetar si al politicii de credit, noul program de guvernare ar trebui felicitat daca reuseste in 2012 stagnare economica or o crestere recesionara.

imagine de pe playfulland.com/nutty-gomba/

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

13 Comentarii

gabriela filip
14-02-2012 la ora 12:01 pm

E cam colplicat pentru un om care nu are studii economice sa urmareasca explicatiile atat de tehnice pe car ele dati aici.dar in mare spun ca am inteles ca aveti dreptate in ce sustineti aici.SPECIALISTI BNR au spus insa ca nu restrictiile de creditare si tinerea dobanzii sus a dus la scaderea atat de abrupta a cresterii economice dupa 2008 ci retragerea investiilor staine,unii spun 6 miliarde , altii sustin cifre mai mari.asta e scuza lor.in rest eu cred ca BNR a facut cum spunea si stolojan, care nu e un geniu in domeniu dar nici un neprofesioneist, a facut jocul bancilor straine care au facut ce au vrut in tara asta, iar acum cand sunt dans la merde, tot BNr le ajuta ,pe cel putin patru dintre ele sa-si revina.nu stiu ce se va intampla cu cele grecesti care detin parca 20% din capitalul bancar de la noi, daca dau faliment ce dificit vom avea?

Lucian Isar
14-02-2012 la ora 12:21 pm

Restrictionarea creditarii pentru cateva luni a fost un element care a amplificat oprirea finantarii. Partea de retail a bancilor functioneaza ca o uzina. Greu de oprit si mai greu de repornit.
Diminuarea fluxurilor s-a inregistrat in numeroase jurisdictii. Toate aceste jurisdictii au redus dobanzile, rezervele si au usurat restructurarile pentru a compensa influentele externe.
Realitatea este exprimata in declaratia in fata parlamentului. Nu au estimat efectele asupra Romaniei si au ramas in pozitia breveta “prudenta”. Altfel spus au asteptat un an sa fie siguri ca ceea ce se observa pe geam se intimpla cu adevarat.
Deficit suplimentar va aparea in masura in care aceste entitati sunt preluate de statul roman si capitalizate suplimentar. Nu cred ca va fi cazul prea curand.

gabriela filip
14-02-2012 la ora 10:37 pm

eu ma refeream la depozitele de 25 de mii de euro garantate de stat

Lucian Isar
14-02-2012 la ora 10:53 pm

100k euro
dupa ce se consuma fondul de garantare probabil va exista o suplimentare solidara din partea celorlalte banci iar dupa se aplica rationamentul cu statul

i - conomics
15-02-2012 la ora 1:10 pm

Lucian,

Fondul de garantare nu are bani nici macar sa returneze banii de pusi de angajatii bancilor. Lichiditate este cam de 0.7% Cu totoate scamatoriile ar putea creste la 2.5-3%.. nu mai mult, iar statul daca citesti cu atentie legislatia nu are absolut nici o obligatie sa dea nici un leu fondului de garantare. Vezi http://abciconomics.blogspot.com/2010/12/fondul-de-garantare-depozitelor-nu-este.html

Lucian Isar
15-02-2012 la ora 1:15 pm

eu cred ca astia sunt pasii
fond
solidaritate din partea bancilor ramase in picioare
stat

i - conomics
15-02-2012 la ora 3:42 pm

evident, ai dreptate, dar vad doau probleme.

1. Situatia in care una sau mai multe banci intra in dificultate, efectul de contagiune ar pune semnificative dificultati de lichiditate bancilor ramase “tefere”, iar creditul dat fondului de garantare riscand sa destabilizeze insasi entitatile sanatoase.

2. In ipotetica situatie in care x% din sistemul bancar devine problematic, statul ce depinde semnificativ de cash’ul bancilor de unde ar avea bani sa ajute fondul de garantare? Aici vorbim de crize reale nu de probleme localizate precum trecutul nu prea indepartat.

Moral, pasii enumerati de tine sunt corecti. Dar supravietuirea nu are nimic de a face cu ce e moral sau nu ci doar cu ce se poate si ce nu.

Lucian Isar
15-02-2012 la ora 3:50 pm

contagiunea de acest gen poate fi “ring fenced”
inclusiv in acest moment statul se finanteaza printr un sistem de morisca in care nu participa decat 3-4 banci, finantate la celalat capat de BNR
se va proceda pentru salvarea unui bun comun (Acordul Viena 2.0 si “Tragedia Bunurilor Comune”), altfel spus reactia va fi “ordonata” si nu necontrolata

Andrei
19-02-2012 la ora 11:03 pm

Diagnosticul e evident, cu solutiile stam mai prost. Pentru analisti nimic nu e bine, inteleg ca nu trebuie sa oferiti solutii nefiind politician, dar realitatile Romaniei nu pot fi tratate cu discursuri din Financial Times sa WSJ. Vrem solutii credibile, integrate, cu analiza de impact si termene de implementare. Pina atunci, trecind peste simpatie, ascultam sloganuri.

Lucian Isar
19-02-2012 la ora 11:14 pm

Multumesc.
In toate opiniile critice exista solutii propuse care din intamplare nu sunt inspirate de scolile de gandire promovate in FT si WSJ.
Se poate da search dupa politica monetara, mezzoeconomie, poli de crestere, neoconstructivism, paternalism libertarian pentru a mentiona doar cateva cuvinte cheie apartanand opiniilor cu solutii alternative la ce experimenteaza Romania in prezent.
Daca aveti o tema anume pentru care sunt necesare solutii la o granularitate sporita va rog sa o lansati. Poate se pot genera cateva solutii aplicabile Romaniei.
Analiza de impact e mult prea ampla ca sa o pot realiza la nivel de blog dar daca ideile suna coerent, autoritatile nu ar trebui sa se sfiasca in a cere propriilor angajati si consilieri o evaluare a impactului macar la nivel rudimentar

Lucian Isar
19-02-2012 la ora 11:17 pm

Momentan, cum insistam si in aceasta opinie, actuala guvernare nu are nici o sansa din cauza noului regulament de creditare intrat in vigoare la inceputul lui 2012.

O prima masura rapida pentru guvern ar fi lobby-ul pentru retragerea regulamentului (s-a mai intimplat si in 2009 sa fie retras dupa cateva luni, asa ca nu este o noutate reversarea unei astfel de decizii).

[…] Despre stagnarea economica din 2012 am vorbit in “Noul program de guvernare aduce stagnare ori crestere recesionara in 2012 ?” […]

COMENTEAZA