Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta

10 aprilie 2012 • General, Macro, Media

Noua osardie a corifeilor

Motivul pentru care Romania nu progreseaza din punct de vedere economic nu sunt resursele ori conjuctura, ci pur si simplu captura statului la nivelul ideilor economice de catre aceeasi corifei.

Lipsa de idei economice viabile pentru specificul Romaniei se manifesta atat in cazul strategiilor de expansiune economica cat si in dezbaterile privind nivelul oportun de inflatie in anumite perioade de dezvoltare.

Institutul National de Statistica a anuntat o inflatie medie de 4,5%, respectiv una anuala, tintita de Banca Centrala, de 2,4%. Vestea precede datele privind cresterea economica care confirma incapacitatea economiei Romaniei de creste semnificativ cu actualul mix de politici macroeconomice.

Concluziile sunt evidente:

1)     dobanda ex-post real pozitiva de 3% este prea mare pentru o economie in stagnare si prin urmare BNR este din nou in urma nevoilor economiei;

2)     o scadere prea rapida a inflatiei fortata de o politica monetara si de credit restrictiva, produce costuri semnificative asupra economiei reale si

3)     revizuirea tintei de inflatie pentru Romania conform Regulei lui ’44 este un imperativ pentru o evolutie pozitiva a economiei Romaniei.

O tinta de inflatie centrata pe 2,5% nu este similara din punctul de vedere al efortului si costurilor repercutate asupra economiei reale cu o tinta de inflatie centrata pe 4%.

O tinta de inflatie centrata pe 2,5% nu este similara din punctul de vedere al efortului si costurilor repercutate asupra economiei reale cu o tinta de inflatie centrata pe 4%. Tinta de inflatie oportuna pentru economia americana si blocul euro nu este neaparat potrivita economiei romanesti la momentul actual.

Tinta de inflatie oportuna pentru economia americana si blocul euro nu este neaparat potrivita economiei romanesti la momentul actual.

Suplimentar, o tinta de inflatie foarte mica (2,5%) si cu volatilitate mare a inflatiei realizate (cum se intimpla in cazul Romaniei, inflatia realizata variaza puternic pe parcursul anului iesind din intervalul tintit) este semnificativ mai daunatoare pentru economie si agentii economici decat o tinta de inflatie mica (4%) si cu o volatilitate redusa a inflatiei realizate in jurul tintei.

Reperele economice privind inflatia in Romania sunt impuse prin controlul formal si informal al principalilor vectori de propaganda de o serie de economisti. Educatia economica si experienta practica in sinecuri de stat justifica partial nostalgia acestora pentru preturi administrate, fixe.

Economia actuala a Romaniei are putine elemente in comun cu reperele de cultura economica mentionate.

Lenea intelectuala este evidenta in lipsa capacitatii de a modifica retetele externe la necesitatile economiei Romanesti. Romanizarea gandirii economice se produce prin implementarea fara nuante si particularizari a diferitelor retete.

Lenea intelectuala este evidenta in lipsa capacitatii de a modifica retetele externe la necesitatile economiei Romanesti.

De curand, purtatorul de cuvant al BNR, probabil nu in calitate de purtator de cuvant, exprima speranta de a duce inflatia in zona 1,5%-2%.

Inflatia sub 2% nu este un deziderat in sine si mai ales nu este oportuna pentru a economie emergenta ca cea a Romaniei, in perioada imediat urmatoare.

Dezideratul politicilor economice ale unui stat, incluzand aici politica monetara si de credit, este acela de a spori avutia nationala, de a creste bunastarea cetatenilor si de a asigura vitalitatea institutiilor de piata.

Inflatia in urmatorii ani ar trebui sa respecte Regula lui ’44 si sa evolueze in jurul lui 4% ( +/-1%). In acest mod se pot absorbi modificarile preturilor administrate, ineficientele din economie si importul de inflatie inerent intr-un process de convergenta reala.

O tinta de inflatie la un nivel mic (4%) dar nu foarte mic (2,5%) permite relaxarea politiciii monetare si de credit si expansiunea economica. Mai mult despre oportunitatea modificarii tintei de inflatie pentru urmatoarea perioada in opinia “Revizuirea tintei de inflatie un imperativ pentru economie”.

Exista lamentari ca riscurile actuale sunt legate de importul de inflatie de la tarile europene. In realitate ar trebui sa ne dorim sa importam inflatie de exemplu de la Germania pentru ca ar fi un semn ca suntem intr-un proces de convergenta reala si nu in unul de regres relativ.

Pe masura ce se forteaza reducerea ne-naturala a inflatiei catre nivele foarte mici, costurile resimtite de economia reala cresc semnificativ. Exista o asimetrie si un impact neliniar asupra economiei reale in functie de nivele “tintite”. BNR nu poate influenta decat 30% din indicele tintit ceea ce inseamna ca pentru a “trage in jos “ intregul indice trebuie sa fie extrem de “ferma” cu partea pe care o poate influenta.

Dupa cum recunostea si FMI in ultima evaluare a acordului, canalul de transmisie a politicii monetare si de credit in Romania este colmatat de cativa ani. Un gospodar bun s-ar fi mirat putin si apoi s-ar fi pus pe treaba pentru a reface canalele. Un gospodar mai putin bun ar fi continuat sa se mire in toti acesti ani prefacindu-se din cand in cand ca repara cand devenea urbea preocupata de impactul nepriceperii sale asupra bunastarii comunitatii. Fara canale de transmisie robuste experimentele de politica monetara si de credit la care este supusa Romania chinuie economia reala degeaba ( rezultatele confirma).

Mai mult despre costurile fortarilor BNR in opinia “Cate miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase”.

Inflatia dupa atingerea pasagera a acestor nivele foarte mici va creste din nou spre sfarsitul anului. Volatilitatea inflatiei nu face dacat sa confirme fortarea acestor nivele printr-o politica monetara si de credit inoportun de restrictiva.

In cazul curent, reducerea rapida a inflatiei se datoreaza deficitului de cerere agregata care a fost realizat de BNR prin sustinerea devalorizarii interne (vezi pledoaria inclusiv pentru reducerea pensiilor pe langa cea a salariilor), dobanzi reale ridicate, rezerve minime considerabile, noi restrictii de creditare, canal al ratei dobanzii .

Anterior au mai fost momente in care inflatia a fost redusa semnificativ pentru perioade scurte de timp si ulterior a basculat. De exemplu, o astfel de situatie care a afectat puternic economia pe parcursul mai multor ani este reprezentata politica monetara si de credit a anului 2007. Pentru a reduce rapid inflatia inspre o tinta prea ambitioasa, BNR a permis aprecierea monedei locale catre un curs EurRon de 3,1, a pastrat dobanda la moneda locala la nivele prohibitive pentru creditare dar tentante pentru strategii de “carry trade”, a facilitat eurizarea economiei. Ca si “victime colaterale” ale acestor fortari de tintire a inflatiei exportatorii locali au fost decimati, deficitul de cont curent a devenit nesustenabil, iar populatia si firmele s-au trezit captive in credite in valuta la termene lungi contractate la nivele penalizante ale cursului de schimb.

Inflatia produce distorsionari in economie si pe masura ce inflatia se apropie de pragul de zero, beneficiile reducerii inflatiei sunt depasite semnificativ de costuri.

Romania ar trebui sa tinteasca nivelul de 4% in urmatorii ani pentru ca mixul de politici macroeconomici, in special politica monetara si de credit, sa permita economiei sa isi reia procesul de convergenta reala. In lipsa unei astfel de repozitionari a intregii arhitecturi economice, corifeii se vor “mira”  in continuare, pastorind stagnarea economiei Romanesti.

imagine de pe forbes.com

 

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta , 5.0 out of 5 based on 1 rating

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

17 Comentarii

Mihai T.
11-04-2012 la ora 4:59 am

Buna ziua,

Apreciez foarte mult cum scrieti si citesc mereu articolele dumnevaoastra, precum si noile postari (mi-au placut in mod deosebit lucrarile despre neuroeconomie – daca mai aveti asemenea articole sa recomandati, va rog frumos sa le postati!)

Nu vreau sa discut pe langa subiect, fiind doar masterand, indraznesc sa pun cateva intrebari referitoare la articolul scris.
Ati mentionat ca Romania are nevoie de o tinta de inflatie de 4%(+- 1%) pentru a asigura economiei reale o crestere sustenabila – acest lucru fiind realizat prin sporirea creditului. Impactul si obiectivul direct de crestere al inflatiei despre care vorbiti, asa cum ati mentionat, tine de o politica monetara expansionista (dobanda de referinta mai mica, RMO redus pentru lei, operatiuni de piata deschisa prin care sa se acorde lichiditate bancilor pe piata – din cate stiu, aceasta este o mare problema, intrucat bancile sufera de acel maturity mismatch – diferenta intre pasive pe termen scurt si active pe termen lung).

Intrebari:
1). Avand in vedere capitalul strain ridicat din tara noastra ce guverneaza bancile importante (nu are rost sa dau nume, le cunoasteti deja) – cum ar putea fi realizata o asemenea creditare? Ma refer aici la urmatoarele: ar putea exista un soc exogen relativ puternic din zona Euro, printr-un efect de domino (putem vorbi chiar de default-ul Greciei), ceea ce ar determina bancile mama din strainatate (austriece, elene, italiene) sa procedeze prin deleverage. Capitalul bancar ar fi epuizat, iar cerintele de la Basel (in mod general) nu ar mai permite aceasta creditare. Bani nu ar mai fi, nu s-ar mai rula. Asadar, probabil exista si o frica (interdictie?) de la grupurile mama de a acorda credite, datorita imposibilitatii achitarii acelor creante.
Poate daca ar creste MAI mult dobanzile la depozite, sa incurajeze populatia sa realizeze plasamente in banci (pe perioade mai lungi) sau daca ar fi creata o institutie de credit cu capital autohton, sa nu mai existe posibilitatea deleveragelului, procesul de creditare ar decurge altfel. Totodata, va dau dreptate in ceea ce priveste politica monetara a a BNR -aceasta trebuie sa fie expansionista.

2). Trebuie sa precizez (sau sa intreb) ca nivelul inflatiei din economie depinde si de alti factori. Asadar, avand in vedere ca sectorul bugetar acopera o portiune relativ ridicata de persoane ce constituie consumul la nivel de output, iar veniturile acelui sector suntrelativ scazute, cererea interna este scazuta, iar legile cererii si ofertei se aplica foarte frumos – astfel, avem preturile scazute. Reducerea nivelului TVA sau promovarea unei fiscalitati expansioniste din partea statului (desi vasazica nu sunt suficieente venituri publice) ar putea conduce la o reluarea a fluxurilor banesti in economie, cel putin la nivel de preturi de consum (desi acest impact ar fi mai mare). Ce fel de politica fiscala ar trebui condusa pentru a spori atat consumul cat si increderea publicului (care momentan este zdruncinata) in economie?

Sper sa aveti rabdarea necesara sa cititi si daca aveti timp, sa imi clarificati intrebarile, va multumesc !

Mugur
11-04-2012 la ora 5:14 am

Domnule Isar ,
Foarte interesante comentariile dumneavoastra , chiar daca nu sunt de specialitate ( sunt medic ) .
P.S. As avea o mica rugaminte : puteti sa schimbati caracterele pe care le folositi la redactarea textelor cu unele mai ” citibile ” ?

Lucian Isar
11-04-2012 la ora 6:09 am

Multumesc
1. Despre cum ar trebui regandita arhitectura bancara in noile conditii am scris aici inclusiv nevoia de noi canale de distributie a lichiditatii si de intermediere a riscurilor ( adica noi entitati financiare): Conditii si ..Conditionari .
Tarile sunt in competitie pentru finantare si respectiv capital intelectual al bancherilor , in cazul asta, care le desrvesc. Este exclusiv in interesul Romaniei sa ofere un cadru stimulativ si o canalizare mai mare a lichiditatii si a expunerilor de risc. Chiar daca se considera o situatie de deleverage, interseul este ca Romania sa fie mai atractiva relativ la celelalte tari. In schimb in Romania exista mai multe bariere si costuri de a face afaceri decat in tarile concurente aflate in portofliile bancilor care deservesc Romania.
Suplimentar, unul din motivele pentru care bancile par letargice in asumare de riscuri este ca nu reusesc sa penetreze “gandirea” economica romaneasca.
Gandirea economica romaneasca in perioada incepand cu februarie 2008 este atipica. Am crescut dobanzile in apropierea contractiei, trecut printr o resytringerea puternica a activitatii economice cu dobanzi si rezerve incredibil de mari, am introdus norme de restrictionare a creditarii excat in punctul pe care, ex-post , autoritatile l-au numit numit ca fiind de sudden stop, am pastrat provizionarea abaziva locala, am reversat convertibitatea monedei locaale, nu am facut nimic pentru stimularea economiei.
Toate aceste miscari au lucrat contra economiei reale ceea ce nu este ceva cu care sa poata rezona economistii traditionali. Scenariile de business ale bancilor pleaca de la prezumtia ca in caz de probleme economice, autoritatile, incearca sa ajute economia si cetatenii nu sa le dea in cap.
Pina la urma atitudinea bancilor este mai degraba un vot de blam la adresa politicilor actualelor autoritati.
O schimbare de mentalitate va aduce si bani si apetit.
Romania este o tara emergenta cu o ituatie si potential special si prin urmare retinerea capiatlurilor trebuie cautate in greselile din trecutul apropiat. Acum nici macar 4 ani Romania a reversat convertibilitatea intr-un acces de panica. Nu poti sa ai multa incredere.
Deleverage-ul nu se opreste administrativ ci creand oportunitati. Bancherii sunt oameni de afaceri si care vor servi o societate care vrea sa creasca si sa se dezvolte. Una care propovaduieste doar austeritate si nu are nici un fel de masura care sa stimuleze economia in realitate provoaca acest deleverage prin lipsa oportunitatilor de creditare si limitarea expunerea in stricta legatura cu nivelul de activitate. Masurile asa zis de stimulare pe partea de politica monetara, sunt realizate doar de ochii presei ca sa poata sa le dea “titluri” de impact. Dupa cum recunoastea de curand si FMI in analiza programului canalele de transmie a politicii monetare sunt comatate dupa 4 ani. Prin urmare este un semn de proasta gospodarire daca nu te a preocupat sa le desfunzi si sa le utilizezi cum trebuie. Practic economai este chinuita degeaba si tratata cu un limbaj dual. Mia multe despre situatia de pe piata dobanzilor in “Duplicitatea.. dobanzilor” si in “Lichiditate adecvata? Posibil. Dar nu si pentru creditare”.
2. si sectorul bugetar si cel ne-bugetar tot in cererea agregata se intalnesc. Aceasta cerere agreata este puternic penalizata atat de deprecierea interna cat si de restrictivitatea politicii monetare si de credit. Noul regulament care limiteaza creditele nu face decat sa afecteze viteza de circulatie a banilor si sa puna presiune pe cererea agregata. In cazul Romaniei politica de creditare, care nu este independenta de vointa BNR este o frana suplimentara in expresia dorintei bancherilor si asumarea riscurilor conform propriei viziuni si al limitelor de expunere si capital.
Orice reducere de nivel de fiscalitate si de complexitate a acesteia poate fi comunicata si o schimbare de mentalitate din partea guvernantilor. Referitor la ce exact ar trebui sa faca pe partea guvernamentala. Am tot scris. cred ca ar trebui sa inceapa nu doar cu pareta de taxe si impozite cat si cu lansarea de proiecte de tip poli de crestere in sistem Triumvirat care sa semnalizeze ca s-a intrat intr-o alta etapa economica in care primeaza expansiunea economica si propsperitatea cetatenilor nu doar tinte nominale false.

Mihai T.
11-04-2012 la ora 6:21 am

Va multumesc frumos pentru raspunsuri!

Chiar mi-ati clarificat anumite intrebari (mai ales privitoare la deleverage) – prin crearea de oportunitati. Astept cu nerabdare urmatoarele articole.

gabriela filip
11-04-2012 la ora 6:55 am

am auzit candva tangential o discutie in care cei de la bnr se certau cu unii care ii criticau si spuneau ca nu exista nici un studiu aspura analizei politicii monetare din timpul acestei crize.eu stiu ca bnr se afla sub contolul parlamentului si banuiesc ca depun acolo un fel de raport de activitate.macar acesta ar trebui analizat si probabil supus dezbaterii publice de specialitate, bineinteles.ma gandesc ca domnii acestia votati de parlament nu sunt stat in stat.

florin citu sustinea pe blogul lui o idee in acelasi sens cu ce sustii tu aici.

Un curs liber ar fi ajutat economia sa revina pe plus mai devreme decat in 2011 (bineninteles mai ales daca nu crestea TVA in 2010) si astfel poate ca numarul de restantieri astazi ar fi fost mai mic decat 700k chiar cu un curs la 6 (sa zicem). Cursul este doar o ajustare nominala, iar intr-o eocnomie care creste angajatii si-ar fi pastrat locul de munca si chair ar fi putut sa negocieze un salariu mai mare care sa inluda si pierderea din depreciere.

Sunt de acord cu domnul Serbansecu cand spune ca toata eocnomia a trebuit sa plateasca pentru un curs fix. Si tocmai de aceea avem acest numar de persoane restante asa mare. Din nou, un curs flexibil ar fi dus la un numar mai mic de restantieri.
dar pentru ca asa ceva nu se intampla ,trebuie sa ascultam aberatiile presedintelui care sustine ca doa tmineritul mai poate crea locuri de munca.
am auztit-o pe dna pipidi spunand ceva interesant.ca investiile statului sunt modul cel mai nimerit de capusare si ca statele corupte au cel mai mare nivel de investitii de la bugetul de stat.ea propunea alte solutii , parteneriate public privat etc…ce parere ai de asta?

Lucian Isar
11-04-2012 la ora 7:33 am

Cred ca exista numeroase mecanisme care sa diminueze acuitatea perceptiilor parlamentului in acesta privinta.

Este incorect ca toata economia ar trebui sa plateasca pentru un curs fix.
Este o dovada clara de iluzie monetara.
In realitate toata economia deja plateste pentru un curs fix.
Este greu de asimilat aceste realitati economice si de asta se si foloseste cursul nominal ca si ancora de stabilitate la sfarsitul unui ciclu electoral.

Teza cu cursul la 6 este lansata tot de cei care au lasat anterior cursul la 3,1. Cum dovedeste exemplul polonez cursul nu merge la nesfarsit intr-o singura directie.

Fara interventia BNR de a cumpara au fost numeroase momente in ultimii 3 ani cand cursul eurron ar fi antins din nou 3,8.

Ce face Presedintele este un exercitiu in sofistica economica. Este evident probabil si pentru el ( ori mai ales pentru el) ca valoarea pe care o cedeaza statul este impresionant de mare comparativ cu salariile, contributiile la fondurile de pensii si redevente.
Pe modelul altor state mai avansate (in sensul in care captura statului se face mai delicat, cu procente mai mici ) detinrile statului de acest gen ar trebui puse intr-un fond care ar contribui la acoperirea deficitelor din rezultatul exploatarii.
Este o falsitate mecanismul economic expus de Premier prin care intii vindem la un discount masiv ( discount masiv pentru ca discountul fact public se aplica la o valoare subevaluata a unor companii nerestructurate in timp de criza: practic sunt 4 discounturi succesive ) si cu banii rezultati facem un fond. Daca 100 de unitati le dai pe 5 degeaba mai pui cele 5 intr-un fond ca nu va face minuni.

Nu am urmarit declaratiile doamnei pipidi. Ce citati nu este corect ” investiile statului sunt modul cel mai nimerit de capusare si ca statele corupte au cel mai mare nivel de investitii de la bugetul de stat” . Declaratiile fara nuante si extrapolarile unor cazuri anecdotice nu ajuta gasirea unor solutii viabile.

Si eu sunt pentru parteneriatele public private dar am extins conceptul la Triumvirat : stat-partener extern-partener local , pentru motive pe care le-am tot expus. Suplimentar nu orice fel de parteneriat ci cele in structuri care pot genera efect de multiplicare si externalizati pozitive, de tipul polilor de crestere ( clustere cum vreti sa le denumiti ).

Lucian Isar
11-04-2012 la ora 8:26 am

multumesc
incerc

gabriela filip
11-04-2012 la ora 10:27 am

multumesc si eu pentru raspunsuri

gabriela filip
12-04-2012 la ora 7:40 pm

dle Isar, referitor la discutiile despre proiectul de lege cu despagubirea fostilor proprietari la 15% , dvs ce solutie ati vedea ,avand in vedere ca e vorba de aproximativ 21 de miliarde de euro, care se vor adauga la defic?

http://www.revista22.ro/renationalizare-2011-11595.html
http://www.biziday.ro/2012/04/12/o-manusa-pentru-castana-fierbinte-a-retrocedarilor/
moise guran spune ca bnr trebuie sa asigure din rezerva valutara datoriile statului si ddaca o va face cum va mai tine isarescu cursul stabil si va mai spune …ca trebuie s aiaba lei cine vrea sa speculeze pe lei , daca el o sa aiba cu 21 de miliarde mai putin?
solutia cu fomdul proprietatea e greu de crezut ca mai poate funcitona in prezent?

ARDELEAN S.
13-04-2012 la ora 10:19 am

D-le Isar, imi place mult sa va ascult si sa va citesc. Regret cind pierd ocazia.Sint ing si putin pricep si din economie.Un lucru nu inteleg in tara aceasta:dupa ideile pe care le expuneti cred ca ar fi trebuit sa va fi consultat si presedintele, si primii ministri, si BNR-ul. Dar sint sigur ca nu au facut-o nici unul. Va doresc multa sanatate si Sarbatori fericite de sfintele Pasti. La fel si pentru colegul Dv Dl Citu, ca nu stiu cum sa intru altfel in legatura cu Dinsul.Cu respecte!

Lucian Isar
14-04-2012 la ora 4:39 pm
Lucian Isar
14-04-2012 la ora 4:40 pm

Multumesc si Sarbatori Fericite

[…] despre costurile pentru economia Romaniei generate de un mix de politici economice inoportun in “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta”, “Revizuirea tintei de inflatie, un imperativ pentru economie”, “Cite miliarde de […]

[…] economice si a impactului dobanzilor mari asupra economiei reale si a altor greseli am scris si in “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta” , Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase? , “O […]

[…] Despre politica BNR de tintire a inflatiei fara nuante si pierderile aduse economiei reale am scris in “Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie” , “Trichet, epigonii si ruperea de realitate”, “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta”. […]

[…] economice si a impactului dobanzilor mari asupra economiei reale si a altor greseli am scris si in “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta” , Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase? , “O […]

[…] economice si a impactului dobanzilor mari asupra economiei reale si a altor greseli am scris si in “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta” , Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase? , “O […]

COMENTEAZA