“Negotiauctions” si “privatizarea” CFR Marfa

9 iunie 2013 • General

The_Universal_Negotiauction_250w

Daca Guvernul Ungureanu testa vigilenta contribuabilului Roman in cazul Cuprumin cu modele de licitatii perdante din anii ’90, Ministerul Transportului utilizeaza concepte avansate de tipul “Negotiauctions” pentru “privatizarea” CFR Marfa.

Despre Cuprumin si similaritatile cu Antamina am scris in “Autoritatile Romane testeaza credulitatea Contribuabilului Roman cu licitatia Cuprumin?”
Analiza cazului Antamina am anexat-o aici: “Bidding for the Antamina Mine: Valuation and Incentives in a Real Options Context by A. Moel and P. Tufano”.

Nisa la care ma refer este definita in “Negotiauctions: New Dealmaking Strategies for a Competitive Marketplace “ de Guhan Subramanian. Desigur ca privatizarea CFR Marfa nu se realizeaza intr-un context de piata competitive, dar acest “amanunt” nu este relevant pentru aceasta discutie.

Urmand compartimentarile lui Subramanian privatizarea CFR Marfa nu se inscrie nici in categoria de negociere nici in cea de licitatie.

Intr-o negociere, un cumparartor si un vinzator agreeaza termenii pe cand intr-o licitatie, cumparatorii concureaza cu fiecare fara nici un input de la vinzator.

Si fara alte comentarii e deja evident ca in cazul CFR Marfa suntem intr-o strutocamila, pentru ca demersul se afla si “peste masa” si “de aceeasi parte a mesei”.

Mergand pe logica autorului sunt 3 caracteristici definitorii ale “negotiauctions” care se regasesc si in cazul privatizarii CFR Marfa.

Una din caracteristici este ca sunt doar citiva participanti la proces. Daca sunt mai multi de 3 este greu de avut negocieri fructuoase cu fiecare si incepe sa arate a licitatie.

Unul din cei 3 participanti pe care deja il presupuneam a avea rol de “iepure” a fost “retras” fara prea mari proteste. Un candidat serios ar fi protestat direct, public si prin intermediul Ambasadei daca ar fi fost “nedreptatit” iar rolul lui nu ar fi fost altul.

O a doua caracteristica este ca sunt “interese” multiple si dimensiuni pe care se negociaza.

A treia caracteristica a unei “negotiauction” este ca procesul nu este clar !

A treia caracteristica a unei “negotiauction” este ca procesul nu este clar !

La o licitatie regulile sunt clare dar de exemplu la privatizarea CFR Marfa a fost necesara respingerea tuturor participantilor doar pentru ca diminuand conditiile sa se recalifice aceeasi. Refacerea procesului dupa finalizarea prin procedura ingineriei inverse va putea decripta daca a existat ori nu un process parallel de pozitionare si repozitionare a jucatorilor.

Desigur ca participantii sofisticati sunt capabili sa foloseasca in propriul avantaj aceasta ambiguitate si sa aseze jocul in avantajul lor.

Desigur ca participantii sofisticati sunt capabili sa foloseasca in propriul avantaj aceasta ambiguitate si sa aseze jocul in avantajul lor.

Asa se intimpla cand conceptul economic de “captura a statului” este singurul care descrie rationalitatea deciziilor economice ale agentilor economici.

Daca ne uitam la avantajele diferitilor jucatori in urma acestor “negotiations” este evident ca situatia in care suma avantajelor sunt maximizate pentru participantii privati in detrimentul statului este cel in care privatizarea nu se inchide cu un cistigator. Cumpara aceleasi beneficii dar fara sa scoata o astfel de suma imediat din buzunar.

In acest caz, cei doi participanti vor continua sa ia din cota de piata a CFR Marfa prin management indolent cum s-a intimplat la negocierea contractului cu Conpet si bineteles sa achizitioneze active de la CFR Marfa prin strategii gen Rollingstock ori mai simple.

In cazul in care cistiga operatorul privat mare, tranzactia trebuie sa treaca de Consiliul Concurentei din Romania si cel european. Putin probabil, dar ca orice in stiintele “sociale” posibil. Daca nu trece, ne intoarcem in cazul unu dar cu o justificare oferita de decizia unei terte parti.

In cazul in care cistiga operatorul privat mic piata devine de facto un duopol cu avantajele, dezavantajele si strategiile cunoscute.

Descalificarea si recalificarea va ridica multiple intrebari in acest caz dar e posibil ca argumentele legate de Consiliul Concurentei sa fi facut ca la un nod din arborele de decizie a arhitectilor procesului de “negotiation” sa se fi preferat o situatie de duopol decat una de monopol.

Oricum ai privi lucrurile structurarea acestei tranzactii de tip “negotiations” statul are de pierdut si binenteles ca “vina” va reveni consultantului dar care nu va avea scuza ca doar a fost platit pin incredintare directa pe considerente de timp.

Asa se intimpla cand conceptul economic de “captura a statului” este singurul care descrie in mod rational si plauzibil deciziilor economice ale agentilor economici.

imagine de pe www.pon.harvard.edu

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
“Negotiauctions” si "privatizarea" CFR Marfa , 5.0 out of 5 based on 5 ratings

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

3 Comentarii

[…] In aceasta privatizare s-au combinat elemente de licitatie si negociere iar criteriile ai evoluat pe tot parcursul procedurii. Despre acest tip de operatiune ce favorizeaza anumite interese am scris in ““Negotiauctions” si “privatizarea” CFR Marfa” […]

[…] CFR Marfa? / P.S.1, “Eximbank intra in golania privatizarii CFR Marfa?”, “Negotiauctions” si “privatizarea” CFR Marfa, CFR Marfa pe topogan ! Cum sa califici cistigatorul prin descalificare, “Privatizarea CFR […]

[…] participa si la CFR Marfa, CFR Marfa pe topogan ! Cum sa califici cistigatorul prin descalificare, “Negotiauctions” si “privatizarea” CFR Marfa, Eximbank intra in golania privatizarii CFR Marfa?, De ce un “Deutsche Bahn” nu a participat la […]

COMENTEAZA