Galceava taximetristilor si cresterea dobanzilor la credite

13 ianuarie 2012 • All, Banking at Large, General, Media

Saptamina trecuta doua evenimente au captat atentia media. Unul a fost galceava taximetristilor de la Otopeni. Cel de al doilea a fost inceputul unui ciclu de cresteri ale dobanzilor la credite.

Resorturile ambelor miscari pot fi intelese prin utilizarea unui concept din microeconomie numit elasticitatea cererii, in aceste cazuri particulare, inelasticitatea acesteia.

Elasticitatea cererii a fost folosita in mod ingenios de G.S. Becker si K.M. Murphy, primul laureat al premiului Nobel si cel de al doilea detinator al prestigiosului premiu al Fundatiei MacArthur, pentru a arata ca rezultatul incendierii cimpurilor de marihuana in timpul “Razboilului Drogurilor” a fost imbogatirea cartelurilor de droguri prin cresterea veniturilor. Cresterea veniturilor provenea din micsorarea cantitatii intr-un ritm mai mic decit sporirea preturilor, pentru un produs a carui cerere era inelastica.

O astfel de analiza surprinde citeva aspecte importante.

Elasticitatea cererii se refera la senzitivitatea cererii pentru un bun la schimbari in alte variabile economice.

O cerere inelastica la miscari ale pretului (ron/km respectiv dobanzi) se manifesta prin aceea ca schimbarile in prêt au un efect mic asupra cantitatii cerute.

In cazul cererii de taxiuri de la aeroport, deoarece serviciile substitut sunt limitate iar bugetele relativ mari, in medie, cererea pentru acest serviciu este inelastica pe o plaja destul de mare de preturi.

Gilceava taximetristilor provine din faptul ca in conditii de inelasticitate a cererii si pe fondul unei reduceri a acesteia, o oferta crescuta (noi taximetristi peste numarul licentelor acordate) nu face decit sa reduca veniturile totale. Pe fondul unei componente de costuri fixe destul de mari (rate de leasing, cost al licentei, plan) aceasta reducere a veniturilor se translateaza intr-o reducere a profitului ori in realizarea de pierderi.

In cazul industriei bancare pretul platit de client este rezultatul interactiunii dintre reglementator, factori interni si externi ai sistemului si clientela.

Elasticitatea cererii de credite la diferite schimbari in alte variabile economice e.g. pret, venit, perioada de creditare, pretul substitutelor este estimata in numeroase lucrari de specialitate precum si intern intr-un numar de institutii financiare ce opereaza in piata locala. Tehnicile variaza de la experimente aleatoare controlate la estimarea diferitelor modele statistice pentru alegeri discrete. Datorita existentei nuantelor de interpretare de obicei se folosesc simultan mai multe metode pentru a le capta.

Cresterea dobanzilor la credite in urmatoarea perioada atit la valuta cit la moneda locala este o reactie rationala pe termen scurt la noile restrictii de creditare.

In conditiile existentei unei cereri pe termen scurt inelastice si in scadere pentru credite, pe fondul limitarii ofertei ( restrictiile din noile norme de creditare sunt similare cu limitarea ofertei prin arderea cimpurilor), cantitatea redusa se traduce in cresterea pretului.

Prin aceasta miscare veniturile institutiei financiare cresc. Nu toate aceste venituri se regasesc in profituri deoarece creste delincventa si selectia adversa. Intr-o piata fara faliment personal si cu actuala legislatie multe societati bancare aleg calea cresterii preturilor.  Suplimentar costurile fixe de intermediere si de furnizare a serviciilor financiare se distribuie pe un volum de credite mai mic.

Serviciile din cadrul constractului social sunt printre altele analiza, managementul si diversificarea riscurilor aparute ca urmare a relatiilor economice inter-umane, precum si facilitarea intermedierii intertemporale.

Impactul cel mai important al deformarilor produse de noile reglementari se regaseste la nivel social.

Accesul anumitor categorii de populatie la creditare este limitat. Astfel pentru aceste categorii se favorizeaza pietele de produse substitut, de genul camatariei ori roatei tiganesti.

Elasticitatea cererii la pret nu este aceeasi pentru toate categoriile de clienti si prin urmare rationamentele legate de elasticitate si segmentare ajuta la creionarea autodiscriminarii prin pret. Altfel spus categorii diferite de clienti primesc preturi diferite. Compartimentarea se realizeaza pe baza unei varietati de atribute.

Mai ales pentru veniturile mici elasticitatea cererii la termenul facilitatii este mai importanta in decizie decit cea la pret. Cu maturitatea facilitatii blocata administrativ piata pe acest segment al veniturilor mici va fi distorsionata suplimentar.

Prin limitarea ofertei de credite in valuta, in conditiile existentei unei asimetrii a efectului de substitutie intre facilitatile in valuta si cele in leu se produc socuri suplimentare transferabile catre utilizatorul final. Asimetria mentionata se refera la reactia diferita a cererii de credite in valuta la modificarea de dobanda a creditelor in moneda locala fata de reactia cererii de credite in leu la modificarea de dobanda a facilitatilor in valuta.

Preturile optime se estimeaza dupa modelarea frontierei eficiente in cazul existentei capacitatilor ori mai simplist prin experimentare, eroare si ajustare.

Estimarea veniturilor pe intreaga viata a relatiei cu clientul este putin folosita datorita unei varietati de motive printre care capacitate, incertitududine, pozitionare intirziata pe curba de invatare. Motivele variaza de la o institutie la alta.

Pe termen scurt inelasticitatea cererii de produse de credit va continua sa persiste iar preturile vor creste. Efectul asupra consumatorului si societatii este sporit de denaturarea relatiilor de piata generate de reglementarea excesiva.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

0 Comentarii

COMENTEAZA