Fara FMI din 2013? La primele doua acorduri nu s-au fost gasit idei asa de bune?

9 februarie 2012 • General, Macro, Media, Miscellaneous

Recent o idee buna a fost emisa referitor la renuntarea din 2013 la un al 3-lea acord cu FMI. Nu stim inca daca este o idee buna independenta or doar un argument suplimentar in retorica menita sa “vinda” necesitatea unei noi tinte pentru Romania de genul aderarii la zona euro. Daca este doar un argument pentru sustinerea aderarii la zona euro ori a semnarii urgente a pactului fiscal nu mai este o idee atat de buna.

Este interesanta recenta ante-pronuntare in privinta unui nou acord cu FMI incepand din 2013, mai ales ca nu au aparut idei la fel de valoroase in cazul primelor doua acorduri.

i) In cazul acordului prezent o intrebare legitima este de ce nu folosim banii ieftini daca tot bifam tot felul de conditii si conditionari. Ori renuntam sa aplicam chiar orice se cere ori tragem banii care sunt semnificativ mai ieftini decat imprumuturile recente ale statului de pe piete.  Evolutia acordurilor in cazul altor state sugereaza existenta spatiului de negociere pentru autoritatile romane.

In caz ca se foloseste acordul cu FMI doar ca si ancora de stabilitate ar fi trebuit ca Romania sa fie prezenta pe piete in mod sistematic de ani buni. O administrare competenta a datoriei publice este caracterizata si prin constanta legaturii cu piata. Romania este penalizata prin dobanzi mai mari (cum a dovedit recent prin emisiunea in dolari) si datorita comportamentului oportunist in relatia cu pietele.

In trecutul recent, statul, in loc sa foloseasca umbrela acordului pentru a se finanta ieftin, la termene lungi si in mod diversificat, a preferat o forma de consangvinizare prin imprumutarea tot de pe piata locala a unor sume la termene scurte prin asa numitele “club loans” si plasamente private.  Banii pentru aceste “finantari” pre-agreate, au provenit din diminuarea rezervei minime obligatorii. Aceasta diminuare avea in contrapartida optica sumele varsate la BNR din primul accord cu FMI. Si prin acest circuit, banii trasi de la fond si varsati la BNR au avut valentele unui credit de consum.

Comoditatea generata de existenta unui credit de consum la nivel macro a impiedicat probabil preocuparea pentru finantarea ieftina la termene lungi ori a celor destinate proiectelor.

ii) In cazul primului acord, Romania a acceptat o suma mult prea mare. In schimbul acestui “serviciu”, FMI a fost foarte lax in prima perioada permitand in realitate acumularea de tensiuni care au precipitat decizia de scadere brusca a salariilor si cresterea TVA. Romania nu doar ca nu a contribuit la expansiunea economiei dar nici macar nu a realizat o o consolidare fiscala. Consolidarea fiscala este definita de OECD ca reducerea datoriei si a deficitului fiscal. Datoria a crescut exponential in aceasta perioada. Pentru a privi evolutia deficitului din 2008 pina-n 2011, ar trebui adunat la deficitul bugetar declarat atat arieratele ( un tertip primitiv de a bifa o tinta nominala) precum si pro rata temporis datoriile conditionate ( partea aferenta fiecarui exercitiu bugetar din obligatiile statului, castigate in instante).

Simultan cu acceptarea fara conditii a sumei de catre Romania, alte state s-au comportat in mod diferit:

– Cehia a refacut calculele privind necesarul si a contestat public faptul ca IMF incearca sa supradimensioneze finantarea.

-Polonia a cumparat o asigurare nefinantata, o suma mult mai mica decat Romania pe care sa poata sa o traga in caz de nevoie.

-Turcia a negociat timp de un an acordul pina nu a mai fost nevoie.

Romania nu a avut nevoie de o asemenea suma de la FMI. Cine a avut interes intr-o asemenea abordare neconditionata va fi evident in urmatoarea perioada.

O suma mare de la FMI nu doar semnalizeaza slabiciunea economiei, impune devalorizare interna ( o sansa pentru atingerea meteorica a unor tinte ambitioase de inflatie) si austeritate in conditii de recesiune . Suplimentar prin directionarea catre consum si nu catre investitii s-a impins tara cu “gatul in lat”. Toate acestea in masura in care partenerii locali nu inteleg care sunt spatiile de negociere pe care FMI le permite.

Pentru a decide daca suma a fost supradimensionata putem realiza un rationament simplu. In momentul in care s-a ajuns la concluzia ca avem nevoie ajutor de 20+ miliarde, prognozele de crestere economica variau de la +5% in 2009 si +4% in 2010 pina la +3% in 2009 si plus +5% in 2010. Cam +8% crestere economica in doi ani. In realitate Romania a scazut cu 9% in perioada 2009-2010. Prin urmare, fata de momentul prognozei care a validat necesarul avutia Romaniei, masurata in acest caz prin PIB, la sfarsitul celor doi ani era mai mica cu aproximativ 17% din PIB ceea ce reprezinta circa 22 miliarde de euro. Considerand veniturile bugetare acumulate la o rata de 30% inseamna circa 6.6 miliarde de euro mai putin in perioada celor doi ani.

Un rationament similar se poate realiza pentru sugerarea deficientelor de estimare a necesarului, prin utilizarea asa numitelor gap-uri de finantare.

Inclusiv dupa o astfel de scadere in venituri fata de scenariul initial, statul roman a fost capabil nu doar sa nu mai traga ultima transa dar sa si aiba o rezerva supradimensionata dupa toate criteriile utilizate international ( luni de importuri, acoperirea datoriei cu maturitate scurta, acoperirea masei monetare in sens restrans).

Cu venituri mult mai mici decat prognoza, cu refuzul ultimei transe si cu rezerva excedentara suma nu suna a supradimensionare si supra-indatorare pe sectorul creditului de consum macro?

Datorita acestei finantari, prin masurile impuse si comoditatea indusa, s-au amanat investitiile si masurile de stimulare a economiei.

In consecinta, lipsa unui acord cu FMI in 2013 este o idee buna daca autoritatile au maturitatea sa-si asume deciziile economice de expansiune ecopnomica. Daca este doar o maniera de capitalizare la nivel de imagine personala prin pozitionarea opozitiva fata de FMI este … de inteles.

Daca este doar o forma de directionare catre alte tinte marete , propunerea ar trebui tratata cu circumspectie. Si cele 20+ miliarde tot ca ceva maret au fost prezentate de catre aceeasi crainici.

S-a profitat de urma acordului cu FMI in mod asimetric. Timpurile prezente si acumularea de date vor revela mai usor beneficiarii si perdantii acestor decizii.

 imagine de pe islamargarita.com

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

30 Comentarii

romania inedit
09-02-2012 la ora 2:02 pm

Eu cred ca imprumutul de la FMI a amanat reformele si a distrus economia .
Un curd euro/leu de 4,7 sau chiar 5 si ceva ar fi benefici pentru economia Romaniei .

romania inedit
09-02-2012 la ora 2:02 pm

*benefic

alex
09-02-2012 la ora 2:32 pm

ce uitati dvs, domnule isar, este ca de la primul acord si pana astazi (sau pana in 2013) ceea ce s-a schimbat nu au fost ideile “alea bune”, ci situatia Romaniei. s-a (mai) restucturat, s-a (mai) stabilizat si ce era imposibil ieri devine posibil astazi sau maine. nu fiti subiectiv in opinii, va rog frumos.

Lucian Isar
09-02-2012 la ora 2:52 pm

Multumesc Alex dar operam cu definitii diferite privind ce inseamna restructurare ori stabilizare. Am sa revin pe larg asupra acestor concepte. Referitor la potential, cel putin cel economic, a fost redus si nu crescut or stabilizat

alex
09-02-2012 la ora 3:07 pm

va marturisesc ca eu sunt, dimpotriva, sincer convins ca potentialul economic nu a fost deloc redus, ci redusa a fost numai infatuarea noastra in privinta lui. ne credeam pe cai mari in 2007-2008, atunci cand ne imaginam ca ne imbogatim vanzandu-ne in cerc acelasi apartament. eu am un mar pe care vi-l vand dvs cu 1 leu, dvs il vindeti altuia cu 2 lei, apoi el il vinde unui al patrulea cu 3 lei, dupa care il cumpar eu iarasi cu 4 lei si imi zic: “wow, ce m-am imbogatit! inainte capitalul meu era de 1 leu, astazi este de 4 lei!”, uitand ca, totusi, tot un mar (si inca unul vechi de cateva zile) am. cam asta a fost bula imobiliara. de ce, concret, s-a redus potentialul economic al Romaniei? ca au plecat oamenii harnici si muncitori? asa cum vad eu situatia, oamenii harnici si muncitori au plecat pentru ca in Romania nu erau apreciate harnicia si munca, ci lenea si parazitismul. toate mecanismele legislative, toate politicile economice si sociale erau canalizate nu spre a ii incuraja pe cei cu initiativa si harnicie, ci catre a-i “multumi” pe cei asistati si lenesi: angajarile cu duiumul la stat, “nu ne vindem tara”-ul companiilor de stat, nereformarea sistemului medical, deviza “pensionarii inainte de toate” si altele asemenea. si, culmea, “multumirea” (folosesc ghilimele pentru ca, oricat ar fi primit, acestia nu erau niciodata multumiti) lenesilor si parazitilor se facea jecmanindu-i pe cei harnici si muncitori. iar acestia din urma au stat ce au stat (sau au trimis bani dins trainatate), din ratiuni sentimentale, pana cand s-au saturat si de santaj sentimental, si de discursuri patriotarde si de populisme demagogice si de tot si si-au luat lumea in cap si nu au mai vrut sa stie de Romania.

da, de acea Romania care a preferat sa ii ia in brate pe lenesi, nu pe harnici. si pretul platit de Romania pentru acea atitudine a ei a iesit in evidenta la referendum: tara s-a golit de harnici si s-a umplut (prin simpla plecare a primilor) de lenesi. ma iertati ca generalizez poate dincolo de limitele admise logic si nu vreausa jignesc pe nimeni, dar trendul acesta este.

stiti cum vorbesc multi dintre romanii din strainatate de Romania? cu violenta! e un discurs pe care nu il intalniti la alte popoare. si nu e chiar asa de rau pe cat pare: caci numai o incredere adanca in Romania, dar tradata atat de mojiceste de catre aceasta din urma, s-a putut transforma in atata neincredere si violenta. e ca la divort, domnule isar: cu cat dragostea e mai mare, cu atat tradarea raneste mai rau si duce, mai apoi, la lupte inversunate.

eu, unul, asa cum va spuneam si in celelalte mesaje, stiu foarte bine de ce am plecat. prefer sa fiu langa oameni care impartasesc aceleasi valori morale ca mine (onestitatea, harnicia etc.), chiar daca ei vorbesc o alta limba. cu alte cuvinte, prefer sa fiu strain printre straini, decat strain printre romani.

va multumesc; dar mi-am terminat pauza de masa si ma intorc la lucru. am de munca…

alex
09-02-2012 la ora 3:08 pm

la recensamant, nu la referendum

Lucian Isar
09-02-2012 la ora 3:12 pm

Multumesc Romania inedit pentru punctarea unui “mit urban”. Modele mai performante , in functie de nostalgii, pot fi : cel bulgaresc al consiliului monetar care ar fi facilitat blocarea cursului chiar inainte de saltul de 12% din ianuarie 2009 ( dupa alegeri) ori cel polonez care permite atat deprecieri cat si aprecieri dar si eliminarea tensiunilor.
Un alt mit implicit in comentariu este acela al protectiei reprezentate de accord in fata presiunilor de depreciere. Alternative mai ieftine ar fi non funded agreement ori o suma mai mica, arhisuficienta pentru acoperirea cu valuta a masei monetare.
Un alt mit implicit este acela al deprecierii monedei in conditiile reducerii dobanzii la Ron. Istoria demonstreaza ca nu se aplica in orice conditii.
Cursul de schimb nu se va deprecia pina la alegeri. Fara grija

romania inedit
09-02-2012 la ora 3:22 pm

Alpha Bank vede o depreciere a cursului in viitor .
Dumneata crezi ca o depreciere a monedei nationale nu ne poate aduce un pic de competitivitate ?

Lucian Isar
09-02-2012 la ora 3:36 pm

Eu cred ca deprecierea va fi articial generata ca si in ianuarie 2009 dar nu pre ci post electoral. Daca alegerile se muta in 2013 atunci nu va fi anul asta.

Competitivitate doar prin depreciere nu este un demers sustenabil. Cursul ar trebui lasat sa fluctueze in banda larga, binenteles fara a avea bucurii de reducere a inflatiei la 3.1

gabriela filip
09-02-2012 la ora 9:58 pm

dle Isar .stati ca vreau sa inteleg si eu niste lucruri mai simple.spuneti ca prin diminuarea rezervelor minime obligatorii ,in locul carora a venit imprumutul de la mfi ,ministerul de finante s-a imprumut de la banci pentru consum.dar de unde stiti ca un s-au folosit la cofinantare fonduri europene sau la achizitii pentru naiba stie ,investitii sa presupunem?
in al doilea rand mie nu mi-e clar cati bani au veit de la fmi in rezerva bnr si cati la ministerul de finante?
uitati ce scrie aici?

În trezoreria statului au intrat 8,15 mld. euro în urma Acordului cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială

Valoarea totală a sumelor trase de către BNR şi MFP până în prezent: 17,94 miliarde euro, din care 11,94 miliarde euro de la FMI.

Plus 1 miliard euro de la BERD şi BEI pentru proiecte de investiţii în sectorul privat (fără nicio implicare a sectorului public).

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 31.01.2012

stiti cumva cat a fost rezeva BNR inainte de imprumutul de la FMI si cat e acum ca am inteles ca parca a scazut
si inca un lucru care ma obsedeaza, politica asta a bnr care a impierdicat creditarea cu dobanzi tinute sus din 2009 si pana acum de ce nu e criticata de economisti si politicieni economisti ca cosea,daianu si altii????
de ce isarescu are cel mai mare grad de incredere si in fond ar trebui sa fie invers?????

Lucian Isar
09-02-2012 la ora 10:20 pm

Banii sunt fungibili si prin urmare nu poti spune unde s-au dus “bancnota numarul 3 din gramada 5” dar banii eliberati prin reducerea rezervelor minime obligatorii in valuta au fost atrase “simultan” de ministerul de finante prin intermediul asa numitelor plasamente private. Cofinantarea este minora per total si in marea majoritatea partea finantata a fost realizata de banci si entitati similare. Statul cind a participat a facut o cu asa numitele garantii, deci parte ne finantata.
Achizitiile de panselute si investitiile de piscine olimpice la sat eu le asimilez unui credit de consum si nu unor investitii serioase care ar trebui sa aiba , dupa captura statului (spaga) si costul capitalului, o rentabilitate pozitiva

datele privind rezervele bnr inainte si dupa tragerile din imprumutul de la fmi si de la uniunea europeana sunt publice si se gasesc pe bnro.ro
rezerva bnr a crescut deoarece sumele eliberate catre banci si care au intrat ulterior la ministerul de finante au fost mai mici decat intrarile de la FMI

este criticata si de economisti si de bancheri
nu stiu toate parerile tuturor economistilor
din cei mentionati pana la si altii, doar pe Prof. Cosea il urmaresc

dincolo de calitatile intrinseci si “sistemice” ale unor persoane si de vizibilitatea unei pozitii publice, care este transferabila de la un ocupant la altul ( e.g.institutia presedentiei), increderea poate fi si un exercitiu in relatii publice incununat de success

Mihai T.
10-02-2012 la ora 9:33 am

Pentru Doamna Gabriela Filip,

Citesc de ceva timp blogul d-lui Isar si am observat mereu cateva comentarii pertinente si la obiect ale dumneavoastra. Cu speranta ca nu voi fi in plus, am sa comentez si eu putin la politica monetara adoptata de BNR – poate asa ma lamureste si pe mine dl Isar si vom avea de invatat toti (avand in vedere ca a mai avut dumnealui cateva postari pe aceasta tema).

Politica monetara poate fi influentata de catre BNR si condusa spre a se realiza asa zisele politici macroeconomice a statutului prin anumite instrumente financiare sau operatii deschise. Inca din 2005, BNR a mers pe tintirea directa a inflatiei ca strategie de politica monetara, luand in calcul toti factorii care influenteaza nivelul preturilor din economie. Asadar, obiectivul ei final il reprezinta stabilitatea preturilor, ceea ce conduce la un nivel al inflatiei scazut – si se presupune ca acest lucru ar duce in final catre stabilitate financiara si crestere economica. Daca stabilitatea preturilor este atinsa, BNR este bine vazuta din exterior cu obiectivele indeplinite si ea conduce o buna politica de stabilizare monetara – desi 2011 nu a fost neaparat influenta BNR per ansamblu, cat disiparea efectului de runda 1 al majorarii TVA din 2010 (in totalitate), efecte adverse de pe partea cererii (cu influente mai ales din sectorul bugetar), precum si competivitatea crescuta in domeniul agricol si buna productie din acest an etc.

Realitatea din pacate, sta altfel, avand in vedere evenimentele petrecute la noi in tara. Mentionez aici si imprumutul de la FMI, care (asa cum a zis si Dl Isar) nu a fost folosit in scopuri productive, cu rentabilitate reala pozitiva, ci pentru a acoperi anumite goluri, date de o gestiune defectuoasa a politicilor sociale. Mentionez aici bineinteles, structura sistemului de asigurari sociale si de sanatate si intreg sistemul bugetar de altfel.

Ca sa revin la BNR: Consiliul de Administratie , alaturi de Dl guvernator (imi pare rau sa va contrazic, este un om foarte capabil, din punctul meu de vedere) – avand independenta a acestei autoritati monetare (neraspunzand presiunilor politice) , au preferat o conduita preventiva, prin neinjectarea de lichiditate abundenta in economie. Intr-adevar, acest lucru s-ar fi putut amana, mai ales in conditiile in care economia recesionara din Romania nu permite un obiectiv de inflatie de 3% – este nevoie de lichiditate, de finantare a bancilor cu lichiditate pe termen LUNG (nu scurt, prin operatiuni repo si r. repo), micsorarea ratelor dobanzii si mai mult (nu precautionar , cum o face BNR) etc. Aceste decizii la nivel de politica monetara ar putea da un impuls bancilor din sistem (desi se pare ca atat ratele reduse ale robor-ului cat si euribor-ului nu stimuleaza cu nimic reducerea ratelor la credite) – si ar conduce intr-un final la o lansare a economiei.

Deopotriva, acesta ar putea fi atat un lucru rau, cat si un lucru bun. Fie o dam in inflatocratie (asa binele cunoscut concept din SUA, de care orice banca centrala se teme, dar in Romania nu cred ca se poate vorbi de nivele asa ridicate ale inflatiei), fie de o crestere economica sustenabila prin sprijinarea mediului privat, crearea de noi intreprinderi, companii ce ar putea sa-si aduca aportul prin noi locuri de munca, noi venituri la bugetul de stat, noi salarii si un mai mare consum si de ce nu , chiar export (aici da, un curs de schimb mai redus ar putea incuraja reducerea deficitului de cont curent al balantei prin cresterea exporturilor).

Lipsuri in Romania:
– sisteme deficitare de asigurari sociale si sanatate, invatamant precar, intreg sistemul bugetar necesita o reformizare;
– o restructurare esalonata si cu bun simt al acestor sectoare ce nu ar conduce la o disrupere si mai mare a bunastarii sociale
– o relansare a economiei din pct de vedere monetar – prin ce am spus mai sus
– un deficit structural mai jos, cu mai multe investitii productive in anumite sectoare ale economiei ce necesita acest lucru (cel mai relevant ex de pe moement: infrastructura).

Imi cer scuze pt acest mesaj lung si va doresc o zi cat mai buna… astept pe dl Isar cu comentarii, pareri sau critici la adresa celor spuse de mine.

Lucian Isar
10-02-2012 la ora 10:41 am

Multumesc. Foarte multe fronturi deschise asa ca imi va lua timp pentru a le adresa. Nici pe departe opiniile nu se doresc a se substitui invataturii ci doar pot sa ajute la amplificarea capacitatii de a pune in cauza ce este livrat de un mecanism de propaganda redutabil.

Citeva portiuni initial:
– reducerea dobanzii in romania este inefectiva pentru ca este realizata doar pentru “poza”, BNR nu face nimic in realitate pentru a repara nici canalul dobanzii nici sistemul de intermediere. Masurile pe care ar trebui si ar fi trebui sa le ia unt mutiple si le am tot repetat in diferite opinii. Fara sa repare aceste lucruri pe care le a stricat printr o serie de masuri incalificabile ca de exemplu blocarea administrativa a dobanzilor ( un gen de nationalizarea valutei in Guvernul Stolojan) si care a segmentat dobanzile pentru urmatorii 3 ani, nu se va misca economia reala. e.g. BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an , Lichiditate adecvată ? Posibil. Dar sigur nu şi pentru creditare, Repornirea creditarii – conditie esentiala pentru revenirea cresterii economice, Duplicitatea… dobânzilor, Dobanda si Nastratin Hogea (II), Dobânda și Nastratin Hogea (I), Condiţii şi condiţionări. Cele mai mule detalii in ultimele 3.

Politicile economice trebuie sa asigure cresterea avutiei nationale, sporirea bunastarii populatiei si vitalitatea institutiilor. O tintire a inflatiei ( un mandat de acest gen ) care sa nu tine cont de evolutia restului economiei reale , pe linga a fi ceva foarte simplu de realizat, nu este o realizare daca obiectivele amintite la inceputul paragrafului sunt afectate. Pe scurt inflatia poate fi obtinuta si daca “uiti” dobanzile in timpul unei recesiuni ample la 20% si introduci ” noi” regulamente de creditare. Nu este greu. Despre costurile unor tinte prea ambitioase, mai ales in conditiile in care nu poti influenta decat cca 35% din indice, aici Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie ambitioase?. Despre cat ar trebui sa fie tinta de inflatie intr-o economie emergenta care vrea sa indeplineaca cele 3 obiective principale in Revizuirea tintei de inflatie, un imperativ pentru economie. O politica monetara inoportuna afecteaza economia reala precum si potentialul de crestere al acesteia inclusiv prin amplificarea volatilitatii macroeconomice. Aceste legaturi le am mentionat si in IMF şi scaunul cu trei picioare.

Prudenta este un termen foarte bun pentru care creatorii de discursuir ar trebui felicitati. Poate ascunde multe, de la incapacitatea de a preeviziona evenimente majore de genul crizei, la introducerea de restrictii de creditare exact in ochiul unui “sudden stop”, pina la intirzieri in reactie de tipul reducerii dobanzilor dupa scaderi de 7% a GDP etc.

Eu nu am comentat ca multitudinea de oameni mentionati in diferitele comentarii la opinii nu sunt oameni foarte capabili. Eu obiectez la masurile luate, ideile promovate si anumite manifestari. Mai mult pe unii ii citesc pe unii nu deoarece le citesc sursele, nu multe, de inspiratie.

Nu cred ca ar trebui sa fim atat de tematori cu inflatia mai ales in aceasta perioada.

O crestere economica sustenabila a unui mediu privat actualmente pauper nu se poate face fara o politica monetara si de credit pe masura.

gabriela filip
10-02-2012 la ora 10:58 pm

Dle Mihai T., dle Isar,
eu nu sunt economist de prodesie ci psiholog.citesc economie de vreo doi ai,imi selectez mai greu autorii deorece aici e greu cu mana intai,iar premiiile nobel pentru economie nu sunt totdeauna un reper.azi l-am vazut pe dan pavel cu videanu la b1 si dan pavel care e istoric,doctorat in filozofie,ii explica lui videanu ca stie economie ca a citit o carte a lui Joseph E. Stiglitz era penibil.in schimb videanu venea cu niste idei interesante.
prin urmare dle mihai eu o sa simplific caci nu sunt de meserie si nu vreau sa fiu penibila in detalii mai ales ca unii termeni i-am invatat din context.
eu nu cred ca dle guve
rnator este un om foarte capabil ,pentru ca daca as crede asta atunci ar insemna ca e prost intentionat in ceea ce a facut pana acum ceea ce e si mai grav.un om cu anvergura lui profesionala este ascultat mai tare decat fmi de toti ministri de finante profesionisti pentru ca fara el nu-si pot implementa politice,iar cei neprofesionisti cum a fost cazul la noi mai tot timpul iau notite si executa ce spune el.in 2009 si dupa a tinut dobanzile sus si a sugrumat creditarea si asa ceva este foarte grav.
in ce priveste imprumutul de la fmi, in afara de cele doua miliarde duse in consum, daca fondul nu ar fi fost deacord ca din restul o parte sa mearga in investii nu ar fi trebuit sa ia atat, dli Isar a demonstrat asta.deci greseala impardonabila prin anvergura si impactul ei.
iar chestia cu reducerea dobandei de referinte e un vax pana si pentru nime care sunt un novice e simplu sa pricep ca bancile straine si-au redus si isi vor reduce expunerea pe romania si au primit indicatii sa atraga surse locale.prin urmare dand dobanzi mari la depozite nu pot oferi credite cu dobanzi mici indiferent ce stiga isarescu.draghi nu a dat cele aproape 500 de miliarde doar cu dobandea mica ci pe 3 ani ceea ce a demostrat iar dl Isar ca isarescu nu face.
in rest eu cred ca keynessianismul e expirat, statul nu trebuie s ainvesteasca in infrastructura,ai vazut ca si fmi a criticat programul dnei udrea.acum trebuie sa sprijim zona privata prin scadera cas si uite ceva ce a propus azi bodu la money channal,subventionarea de catre stat a dobanzii la imprumuturile sectorului privat.in plus chestia asta cu crestere sustenabila a mediului privat auster bla bla sunt poezie domnule.francezii discuta acum despre reindustrializare punandu-si problema la a gasi ce sectoare sunt in acest moment profitabile,vezi exemplu facebook.nu vreau sa scriu un roman asa ca precizez in final ca sunt de acord in mare parte cu toate analizele dlui Isar si nu cred ca putem aprecia un om ca isarescu daca si dvs recunoasteti ca avem nevoie de o relansare economica din pvd monetar.isarescu e de la nastere aproape la BNR si trebuia demult sa o faca si nu cred ca nu a facut nici din neprofesionalism nici din rea credinta ci doar din oportunism ,precautie si lipsa de curaj.eu vreau un draghi la bnr nu un trichet.

Lucian
11-02-2012 la ora 12:01 am

Subventionarea dobanzii la creditele pentru IMM uri este deja inclusa in asa numitul program Kogalniceanu. Subvebtionarea dobanzii se regaseste si in “gindirea” anumitor programe promovate de eximbank.

Doar sub forma de subventionare a dobanzii e ceva, dar nu impresionant deoarece sumele imprumutate de sme uri sunt mici si prin urmare si subventia nominala mica. Aceste subventii vin cu birocratia inerenta atasata si prin urmare beneficiul per efort suplimentar este minor.

E bine ca au inceput sa se zbata sa vina cu idei dupa cum sugeram in opinia referitoare la rolul de fertilizare ideatica a manifestatiilor din ianuarie dar nu toate trec testele de valoare adaugata pentru economie per efort incremental.

Se poate mai bine. Mai asteptam

Ca la orice exercitiu de brainstorming intii se avanseaza idei si de abia ulterior decizi daca merita efortul . Aceasta opinie ca si noul program de guvernare sunt din categoria ideilor pre filtrate

gabriela filip
11-02-2012 la ora 8:20 pm

dle isar,
in primul rand felicititari,concis ,clar si convingator in aparitia la romtv.ar fi bine sa puneti aici pe forum aparitiile viitoare in media ca sa nu apucam din intamplare si partial ce spuneti dvs acolo.cristian preda face asa ceva in mod curent.in alta ordine de idei nu stiu ce subventioneaza programul kogalniceanu dar eu am inteles ca bodu se referea la toate creditele prezente si viitoare ale intreprinzatorilor privati si nu stiu daca poate calcula cineva impactul.a spus clar si cele prezente.
azi a fost la emisiunea compas de pe money channal hurezeanu si andrei marga , a fost foarte interesant ,as fi curioasa aplicat la economie cam ce parerea ati avea dvs despre idele dezbatute acolo.
dar despre propunerea lui videanu cu micsorarea cotei unice la 11% parca si marirea salariului minim la 8 milioane ce parere aveti?

Lucian Isar
11-02-2012 la ora 8:30 pm

multumesc. ca sa ajute, o masura trebuie sa genereze un beneficiu mai mare decat minusurile create pe multiplele axe dintre care cresterea de birocratie e doar una.
imi pare rau dar nu am urmarit emisiunea.
romania are o problema cu arhitectura fiscala iar aruncarea cu nivele pe o singura taxa este doar un demers electoral. fara sa cunosti ce se doreste si in alte zone ale acestei arhitecturi, raspunsul este incomplet. daca un lider marcant crede asa de mult in cresterea salariului minim a avut sansa sa o faca in nenumarate momente, altfel spus ar fi putut sa puna si bani acolo unde i sunt parerile. si in cazul salariului minim fara a opera la nivelul fiscalitatii este doar o imixtiune in operarea naturala a pietei

gabriela filip
11-02-2012 la ora 9:17 pm

emisiunea e pe site la money channel, merita sa o ascultati va asigur…

romania inedit
25-04-2012 la ora 7:41 pm

Si cine a avut interes intr-o asemenea abordare neconditionata ?
Cand o sa vina urmatoarea perioada in care o sa devina evident cine a avut interes ?!

Lucian Isar
25-04-2012 la ora 8:25 pm

2014

romania inedit
25-04-2012 la ora 10:37 pm

Adica in 2014 o sa vina nota de plata pentru imprumuturile facute pan acuma ?

Lucian Isar
26-04-2012 la ora 7:00 am

din 2014 incep sa se simta si mai mult o sa inceapa sa transpire informatiile legate de cine a gresit ( la nivel de persoane ) nu de institutii luand asemenea decizii

romania inedit
26-04-2012 la ora 11:41 am

Adica Basescu a luat decizia asta .

Lucian Isar
26-04-2012 la ora 12:12 pm

Ca si in cazul fortarii intrarii Romaniei nepregatita in zona euro, interesele personale au primat, iar decidentii au fost manipulati sa creada ca e un lucru bun

Lucian Isar
26-04-2012 la ora 3:31 pm

adica decidentii au fost pacaliti sa creada ca imprumutul in suma respectiva a fost o idee buna

romania inedit
26-04-2012 la ora 11:30 pm

Si cine i-a pacalit pe decidenti ? Mugur Isarescu ?

Lucian Isar
27-04-2012 la ora 5:35 am

pana in 2014 nu aflam decat crampeie

romania inedit
27-04-2012 la ora 7:31 am

Adica stii si nu vrei sa spui !

[…] Despre opinia Guvernatorului BNR de acum un an am scris in opinia cu titlu putin inspirat “Fara FMI din 2013? La primele doua acorduri nu s-au fost gasit idei asa de bune?”. […]

Marius
03-07-2013 la ora 12:42 pm

Dl. Isar vad ca adunati toate argumentele la un loc, dar lasati pe fiecare sa inteleaga dupa capacitatile lui [ ridicati doar mingea la fileu]. Acordurile cu FMI, nu au fost facute pentru economia tarii, oricine vede dupa cum nu functioneaza [ ce s-a zis in presa a fost manipulare, ca lumea sa doarma linistita, daca doarme prost dimineata poate sa fie “nervoasa” ]… Daca ne gandim cine s-a sucit si a zis ca e bine cu FMI [ acum marchez eu dl. Isar ] este posibil sa vedem ca dl Isarescu candideaza in 2014 [ banii FMI … mai las loc si altora sa marcheze ]…

COMENTEAZA