Diferenta intre a construi si a distruge in dezvoltarea economica a Romaniei: Silicon Valley de Cluj in Lomb (Cluj Innovation City) versus minerit de suprafata cu cianuri in Rosia Montana

Dezvoltarea economica a Romaniei este o sintagma foarte la moda in discursul politicienilor si a consilierilor acestora.

Propunerea initiala in Programul USL care a virat intre timp spre stanga a fost a introduce o componenta strategica constructiva pentru a reveni la un ritm de crestere economica de 4% pentru Romania. Aceasta viziune nu prresupune nici implicarea totala a statului, imposibila din cauza limitarilor acceptate, dar nici o forma de auto-organizare a agentilor economici fara ancore de coalizare a energiilor si accelerare a proceselor.

Statul Participativ Roman a propus cei 8 mari poli de dezvoltare si probabil la un moment dat va oferi si politici industriale subsumate conceptului lansat vara trecuta de Reindustrializare Privata a Romaniei prin urmarirea triumviratului investitional: stat-investitor strain-investitor local.

In momentul de fata concureaza pentru crearea de locuri de munca si dezvoltarea economica a Romaniei cele doua linii majore in gandirea economica Romaneasca: stanga si respectiv dreapta.

Cele doua aliniamente de asa numit gandire economica alternativa pentru dezvoltarea Romaniei, PSD respectiv PNL in propunerea initiala si PDL in sustinerea locala, aliniaza doua proiecte concurente: exploatarea de la Rosia Montana si Silicon Valley-ul din Lomb Cluj (Cluj Innovation City).

Exponentul stangii, Premierul Ponta, sustine proiectul de minerit prin cianurare de la Rosia Montana ca si exemplu de investitie privata straina, de creere a locurilor de munca si de dezvolatare a economiei Romaniei prin utilizarea resurselor naturale.

Partea de dreapta desigur ca argumenteaza ca mineritul ca si componenta a unui demers de dezvoltare durabila nu poate distruge resurse finite fara a capta intregul lant de valoare in Romania e.g. un depozit de nichel nu ar trebui exploat in Romania decat daca se va crea cel putin urmatoarea ecologie de afaceri: fabrica de baterii nichel-polimeri, institut de cercetare in utilizarea polimerilor la crearea bateriilor si respective a fabrica de automobile electrice.

Propunerea de dreapta pentru dezvoltarea Romaniei are un exponent aflat in acelasi stadiu ca si proiectul de la Rosia Montana.

Este vorba de cel mai avansat pol de dezvoltare din cei 8. Avansul este doar datorat unei comunitati de afaceri aparte si a unor autoritati locale care au inteles dinamica economica a economiilor avansate si nu se vad calcand pe urma economiilor africane ori a Ukrainei.

Despre cei 100 000 de locuitori noi in zona Cluj in urmatorii 15 ani, cele 20 000 de locuri de munca direct generate si superior platite , cei 10 000 de studenti, masteranzi si doctoranzi si crestere a PIB-ului zonei Cluj cu circa 35% si a exporturilor cu 40% am scris in opinia “Cluj Innovation City: implementare a conceptului de Stat Participativ Roman”. Proiectul va respecta triumviratul invetitional avand atat participarea statului ca si ancora dar si investitori straini si mai ales locali.

Despre localizarea proiectului de tip Silicon Valley care este cunoscut drept Cluj Innovation City si despre implicarea determinanta a autoritatilor locale in articolul “Silicon Valley de Cluj pe Dealul Lombului”

Concurenta intre Cluj Innovation City localizat in Cluj pe Dealul Lombului (aproximativ 220ha plus 100ha) si proiectul RMGC de minerit cu cianuri localizat la Rosia Montana ar trebui sa incline balanta in decizia daca dezvoltarea economica durabila a Romaniei si atingerea ritmului de crestere de 4% ar trebui sa fie ghidata de dreapta ori de stanga.

imagine de pe fc00.deviantart.net

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

0 Comentarii