Cat de mult a gresit FMI? In Romania, fix atat cat a permis “materialul” clientului

8 iunie 2013 • General, Macro

ostrich-horse

Opinia profesorului Daianu “ Cat de mult a gresit FMI? “, care poate fi consultata aici, m-a surprins.

M-a surprins cel mai mult prin urmatoarele afirmatii:

“Cat priveste Romania, FMI a subestimat ca si alte centre de analiza probabiala cadere economica din 2009. Eu am fost surprins de anticiparea avand in vedere deficitele externe de doua cifre, care odata cu “sudden stops” (inghetarea pietelor financiare) nu aveau cum sa nu provoace o diminuare majora a activitatii economice nterne. “

Dumnealui este acelasi care in August 2008 opina acrimonios in ziarul Adevarul si ma acuza de declaratii eretice cand afirmam ca politica monetara si de credit inoportuna promovata de BNR va baga Romania in recesiune in 2009. BNR in 2008 inca crestea dobanda, mentinea norme proprii de provizionare si restructurare si baga o limitare majora pe creditare, activa din Noiembrie 2008, pe fondul discursului de oaza de stabilitate si boom economic peren.

E constient FMI-ul de toate aceste fentari ale autoritatilor la nivel de implementare? Cu siguranta da.

Poate salva o institutie cu restrictii birocratice si fara o implicare emotionala si “particularizata” in proiect ceva ce nu vrea sa fie salvat (cu o constructie specifica si nu doar cu retete)? Cu siguranta nu.

FMI in Romania a gresit in prognoze si masuri atat de mult cat a permis materialul clientului si partenerii de discutie.

Altfel spus s-a bazat prea mult pe corifeii locali cu care interactiona si a fost prea lax in monitorizarea implementarii masurilor. Practic in cazul masurilor agreate in scrisorile de intentie, implementarea a fost permanent “fentata” autohton.

Nu FMI a impus anumite privatizari care se stiau din start a fi ratate ori “incredintate” pina izbucnea un scandal, nu FMI a dispus taieri uniforme de pensii si salarii si cresterea TVA pentru ca anii electorali si discursul demagogic nu a permis implementarea mai rapida a altor masuri, nu FMI sunteaza 109 si nici FMI nu face “window dressing” cu arieratele. Mai mult despre smecherii cu arieratele cand va fi aprobata scrisoarea de intentie.

E constient FMI-ul de toate aceste fentari ale autoritatilor la nivel de implementare? Cu siguranta da.

Poate salva o institutie cu restrictii birocratice si fara o implicare emotionala si “particularizata” in proiect ceva ce nu vrea sa fie salvat ( cu o constructie specifica si nu doar cu retete)? Cu siguranta nu.

Antropologia sociala vorbeste de o obsesie a anumitor populatii legate de “cargo”.

Cata vreme se asteapta doar ajutor, pleasca externa, iar energiile interne sunt folosite doar pentru aranjarea si perpetuarea pozitiilor “la primire” ori mistificarea realitatii si a istoriei, nimeni nu ar trebui nici macar sa mai pozeze daramite sa mai creada in “surprins”.

imagine de pe cboye.files.wordpress.com

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 5.0/5 (11 votes cast)
Cat de mult a gresit FMI? In Romania, fix atat cat a permis “materialul” clientului , 5.0 out of 5 based on 11 ratings
ETICHETE: , ,

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

2 Comentarii

Jennie G. Merritt
16-06-2013 la ora 6:51 pm

Probabilitatea ca acest amendament să fie menţinut în forma finală a Constituţiei este totuşi redusă deoarece guvernul este îngrozit la gândul că toţi creditorii săi vor pretinde dintr-o dată să li se plătească banii. Situaţia e cu atât mai complicată cu cât nu e vorba numai de contractele neonorate faţă de firme private sau de reţineri abuzive din conturi, ci şi de datorii de altă natură cum ar fi, de exemplu, salariile restante faţă de anumite categorii profesionale. După decizia aberantă din 2008 a majorării salariilor profesorilor cu 50% şi care, aşa cum ştim, nu a fost respectată, mulţi profesori au câştigat în instanţă şi aşteaptă să li plătească retroactiv sume însemnate. Statul a contractat aşadar o mulţime de datorii inclusiv din stupiditate politică, dar juridic vorbind, acestea sunt datorii ca toate celelalte. Tot în categoria acestor pagube nejustificabile intră şi penalităţile pe care statul le plăteşte unor firme ca Bechtel, pentru rezilierea contractelor prost negociate.

Lucian Isar
16-06-2013 la ora 7:23 pm

Contractul in cauza a fost inchis din ce rezulta din comunicatul oficialitatilor.

COMENTEAZA