Da bancherului comercial mintea de pe urma: Legea Insolventei Personale

25 ianuarie 2015 • Banking at Large

Aceasta opinie a fost publicata in aceasta forma in 1 mai 2014.

Legea Insolventei Personale a reaparut in dezbaterea publica recent dupa ce 3 bancheri I-au validat valentele.

Validarea valentelor Legii insolventei personale a fost inceputa de CEO-ul Alpha Bank acum cateva saptamani si astazi au reconfirmat directia Directorii Generali ai BCR si Raiffeisen.

Acum o luna PNL a incercat aprobarea acestei Legi parlament dar demersul a fost respins de USD.

Pe partea anti Legea insolventei personale in Romania se mai pot inscrie cateva nume.

Sustinerea introducerii acestei legislatii se bazeaza pe o serie de argumente economice.

Cresterea economica sustenabila nu poate fi obtinuta decat prin implementarea masurilor de stimulare a economiei din care face parte si aceasta bucata de legislatie economica care elimina discriminarea intre companii si persoane fizice la nivelul raporturilor economice.

In conditiile unei economii ca cea a Romaniei in care relatia, transferurile financiare si garantiile intre persoane fizice si persoane fizice autorizate, intreprinderi familiale, micro intreprinderi si intreprinderi mici sunt atat de prezente o Lege incompleta a insolventei nu face decat sa introduca o asimetrie si distorsiuni.

Echitatea si nediscriminarea sunt principii de baza in creionarea unui spatiu economic competitiv pe termen lung.

Directorul General al FMI, Christine Lagarde, afirma pe 29 ianuarie 2014, dupa ce Fondul Monetar International a internalizat progresele si greselile facute in trecut, ca sunt 3 directii principale pentru potentarea cresterii economice.

Reducerea datoriilor persoanelor fizice, a caror supraindatorare reprezinta o frana majora pentru cresterea economica, este una dintre aceste directii exemplificand ca “restructurarea legislatiei privind insolventa in Irlanda este un bun exemplu despre ce poate fi facut in acest sens”.

FMI deja a promovat intr-o serie de tari legislatie si instrumente pentru reducerea indatorarii persoanelor fizice dar nu si in Romania.

Insolventa personala este o procedura supravegheata judiciar pentru restructurarea situatiei financiare a unui debitor.

Argumentele economice pentru introducerea unei asemenea masuri sunt si urmatoarele:

1) Creditorii au mai multa informatie, pregatire economica si capacitate de gestionare a riscurilor de portofoliu decat au debitorii persoane fizice.

Teoria privind alocarea si gestionarea riscurilor demostreaza faptul ca institutiile creditoare sunt intr-o pozitie mult mai buna economic si informational pentru a absorbi pierderile si gestiona riscurile.

2) Costul creditului reprezinta inclusiv pretul asigurarii la nivel de portofoliu al riscului ca anumite persoane sa nu mai performeze in rambursarea creditului.

Altfel spus fiecare debitor plateste si a platit de la bun inceput creditorilor institutionali pentru a acoperi riscul ca parte din debitori sa nu poata sa ramburseze creditul.

Creditorii institutionali estimeaza riscul de default si ajusteaza costul creditului taxand suplimentar clientela.

3) Creditorii institutionali sunt cei care dicteaza regulile pietei, clientii individuali neavand nici o putere de negociere. Creditorii institutionali pot usor sa gestioneze expunerea pe care o au la risc.

Suplimentar cresitorii institutionali pot cumpara protectie ceea ce nu este disponibila pentru persoanele fizice (transferata inevitabil tuturor clientilor prin prima de risc de credit existenta in rata dobanzii finale).

4) In conditiile unei situatii de supraindatorare inegalitatea in puterea de negociere si pozitionare devine si mai mare intre debitor si institutia creditoare, debitorul devenind captiv la practicile si demersurile acesteia.

5) Spiritul antreprenorial are un rol important in economie si in dezvoltarea societatii. Castigul in prosperitatea si dezvoltarea societatii si economiei sunt superioare pierderilor din insolvente si faliment personal in cazul persoanelor cu preocupari si implicari antreprenoriale prezente sau viitoare.

6) Insolventa personala permite revenirea debitorului in economia productiva revigorat si cu o noua impetuozitate. Un debitor supraindatorat nu poate sa consume, devine dezinteresat in castigarea de venituri suplimentare deoarece o percepe ca o utilizare a acestora doar pentru indestularea creditorului.

Diferenta de implicare si optimism in comportamentul persoanelor fizice poate face diferenta intre stagnare si crestere economica.

Un debitor onest dar fara sansa si care a fost atras de practici comerciale agresive, in urma unei insolvente personale poate deveni din nou motivat in producerea de valoare adaugata si consum.

7) Aceasta procedura asigura cooperarea debitorilor si viteza in reintoarcerea in circuitul economic atat a activelor precum si a capitalului uman

8) O situatie prelungita de supraindatorare afecteaza moralul si capitalul uman cu efecte negative asupra intregii societati.

In consecinta aceasta legislatie ce cuprinde mecanisme rapide de solutionare trebuie privita si ca un mod de protectie pentru suferinta pe termen lung.

Aceasta situatie reprezinta un cost social si economic major.

9) Consumatorii individuali tind sa subdimensioneze riscurile, sa aiba comportament de consum impulsiv si irational si sa aiba pregatire financiara insuficienta. Daca prima parte este un comportament general uman al doilea poate fi modificat prin educatie din partea societatii si a sistemului financiar. Lipsa educatiei din partea sistemului financiar si lipsa de preocupare pentru aceasta trebuie penalizata pentru ca pe termen mediu sa se creeze stimulentul educarii economice a clientelei si transparentizarea practicilor.

O populatie ma bine informata si educata este in interesul dezvoltarii societatii si economiei precum si in interesul cresterii pietei financiare. Exemplele externe abunda.

Aceasta masura este un semnal clar pentru industria financiara ca nu este in interesul ei sa sustina mentinerea subculturii financiare.

10) Teoria umanitara si empatia pentru cei mai putin norocosi in conditiile in care sunt dispusi sa se supuna conditiilor este un argument vehiculat in dezbaterea de idei.

11) Procedura insolventei personale asigura securizarea egalitatii in distribuirea sumelor cuvenite si prevenirea situatiilor in care un creditor ar obtine un avantaj necuvenit fata de ceilalti

12) In conditiile ridicarii barierelor de mobilitate si a diferentelor de regim legislativ in domeniu se amplifica exista riscul pierderii de capital uman prin migratie

13) Veniturile disponibile sporesc fara a discrimina, ceea ce ajuta economia in ansamblu. Legea functioneaza ca o supapa de presiune permitand reintrarea in circuitul economic.

14) Legea evita comportamentul des intalnit al debitorilor supraindatorati de a intra in economia cash sau chiar neagra

15) Numeroase studii demonstreaza ca situatii financiare precare datorate supraindatorarii provoaca probleme familiale, afecteaza copii respectivelor familii, probleme in societate si boala la nivelul persoanelor cu implicatii economice majore la nivelul societatii in ansamblu.

16) Legea asigura protejarea celor in situatii limita de creditorii vindicativi prin eliminarea datoriilor din bilant si posibilitatea reabilitarii

17) Legea asigura protejarea creditorilor de catre debitori care ar favoriza anumiti creditori si de catre cei ce urmeaza actiuni fraudulente

18) Legea asigura pedepsirea debitorilor fraudulenti

19) Legea asigura maximizarea sumelor rambursate si minimizarea timpului si a costului implicat in restructurarea financiara

O astfel de lege modifica stigmatul aflat la nivel social privind insolventa si falimentul personal permitand dezvoltarea si in Romania a unui spirit si culturi antreprenoriale.

Exista in acest moment printre economisti o recunoastere generala a faptului ca lipsa de solutionare a problemei supraindatorarii reprezinta o frana in fata revenirii la o crestere economica sustenabila.

Internalizarea acestei realitati de catre formatorii de opinie ai bancherilor creeaza bazele inchiderii aparentului conflict de intelegere si aprobarea Legislatiei insolventei personale in Romania.

Abonare la articole

Poti introduce adresa de email mai jos daca vrei sa fii la curent cu ultimele articole postate pe LucianIsar.com

1 Comentariu

ADRIAN
26-01-2015 la ora 11:07 am

Pâna se adoptă legea insolvenței persoanelor fizice, persoanele care s-au împrumutat în CHF să se adreseze băncilor, iar în cazul in care nu ajung la o înțelegere, să se adreseze instanței, invocând IMPREVIZIUNEA contractului, respectiv art. 1.271 Cod civil, care prevede: Art. 1.271. – (1) Părţile sunt ţinute să-şi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă.
(2) Cu toate acestea, părţile sunt obligate să negocieze în vederea adaptării contractului sau încetării acestuia dacă executarea devine excesiv de oneroasă pentru una dintre părţi din cauza unei schimbări a împrejurărilor:
a) care a survenit după încheierea contractului;
b) care nu putea fi avută în vedere în mod rezonabil în momentul încheierii contractului;
c) cu privire la care partea lezată nu trebuie să suporte riscul producerii.
(3) Dacă într-un termen rezonabil, părţile nu ajung la un acord, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
Regulile subsidiare de interpretare a contractului, art. 1.269. (2) Stipulaţiile înscrise în contractele de adeziune se interpretează împotriva celui care le-a propus.
BNR trebuia să acţioneze în mod corect, diligent şi echidistant.

COMENTEAZA